CHIȘINĂU, 4 dec — Sputnik, Cezar Salagor. Luni, creștinii ortodocși prăznuiesc sărbătoarea Intrarea în Biserică a Maicii Domnului. Aceasta este una dintre cele douăsprezece Praznice Împărătești, a treia din crugul anului bisericesc. În popor, aceasta este cunoscută cu denumirea de Vovidenia sau Ovidenia (Odovania). Chiar dacă ne aflăm în perioada Postului Nașterii Domnului, în această zi Biserica face dezlegare la pește. Această dezlegare este valabilă chiar dacă această sărbătoare cade în zi de miercuri sau vineri.
La fel ca și celelalte sărbători dedicate Maicii Domnului, cu excepția Bunei Vestiri, Intrarea în Biserică a Maicii Domnului a fost instituită de Sfinții Părinți ai Bisericii Ortodoxe. Informaţii legate despre sărbători închinate Maicii Domnului găsim atât la Sfinţii Grigorie al Neocezareei, Atanasie al Alexandriei, Grigorie al Nyssei, Dionisie Areopagitul, Maxim Mărturisitorul, Simeon Metafrastul, cât şi în scrierile apocrife — Evanghelia lui Toma sau Protoevanghelia lui Iacov.
Primul care a descris nașterea și viața timpurie a Maicii Domnului a fost Iacov cel Drept. Tradiția Bisericii, deși folosește textul apocrif al Protoevangheliei lui Iacov, care datează din secolul al II-lea, sărbătoarea este instituită abia în secolul al VI-lea. În Apus sărbătoarea a fost adoptată de papa Grigorie XI-lea, marcată pentru prima data în anul 1374, la Avignon.
Făgăduința Sfinților Părinți Ioachim și Ana
Sfinții Ioachim și Ana, lipsiți de copii, dar având multă credință în Dumnezeu, Îl rugau să le dăruiască cinstea de a fi părinți. Ei au făgăduit că dacă vor avea un copil, îl vor duce la templu și îl vor închina Lui. Vestea că vor avea o fata pe care o vor numi Maria a fost adusă de un înger.
Astfel precum au făgăduit, când Maria a împlinit trei ani de la naştere, Sfinţii Ioachim şi Ana au plecat spre Ierusalim ducând-o pe Sfânta Fecioară, cale de trei zile, din Nazaretul Galileei la Templul din Ierusalim.
Anticiparea nașterii Mântuitorului
Conform mărturiilor Fericitului Ieronim — Sfânta Fecioară Maria a urcat singură, fără oprire, cele 15 trepte, care duceau spre uşa de intrare. Neajutând-o nimeni, ea a urcat cu însufleţire aceste trepte. Sfinţii Părinţi spun că prin această urcare ea a parcurs cele trei etape necesare: curăţirea, iluminarea şi unirea cu Dumnezeu, corespunzătoare celor trei încăperi ale templului: vestibulul, Sfânta şi Sfânta Sfintelor. Şi ajungând la treapta cea de sus, a stat acolo, întărind-o pe dânsa puterea lui Dumnezeu, căci încă mică fiind a început Domnul a arăta într-însa puterea Sa, ca astfel să înţeleagă cei din jurul ei cât de mare va fi şi plină de dar, când va ajunge la vârsta cea desăvârşită.
Aici, la Templu (Templul lui Zorobabel), Fecioara Maria a fost întâmpinată de marele preot Zaharia, tatăl Sfântului Ioan Botezătorul, care a binecuvântat-o prin cuvintele „tu eşti cea care în Dumnezeu și-a proslăvit numele său între iudei. Tu eşti cea în care Dumnezeu va descoperi mântuirea pe care a pregătit-o poporului său". Zaharia, având slujirile arhierească şi profetică şi văzând în Fecioara Chivotul Noului Legământ, a dus-o în Sfânta Sfintelor. Întrucât intrarea în templu este pregătirea tainică a întrupării lui Hristos, sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică anticipînd Naşterea Mântuitorului.
Potrivit Sfintei Tradiții, Fecioara Maria a stat până la vârsta de 15 ani la templu, timp în care a fost călăuzită de Arhanghelului Gavriil, care o hrănea şi îi descifra tainele Scripturilor, pregătindu-se pentru Vestea cea Bună. Deci, Hristos se va naște, va muri și va învia tainic împreună cu cei care trăiesc în Biserică.
Unica biserică din Republica Moldova, închinată Intrării Maicii Domnului în Biserică
Unica biserică din țara noastră cu Hramul „Intrarea Maicii Domnului în Biserică" se află în satul Ulmu din raionul Ialoveni. Aceasta a fost zidită din piatră, în stil rusesc, în anul 1881. Anterior ar fi existat o biserică mai veche, de la care s-a păstrat doar Sfântul Altar.
Izvoarele privind istoria sfântului locaş cu hramul Intrarea Măicii Domnului în Biserică arată că la începutul secolului XX aici se păstrau mai multe cărţi vechi, printre care Apostolul, editată la Iaşi în 1786, Cuvinte din Vasile cel Mare, București (1826); Evanghelia, Bucureşti (1742), Penticostar, Triod, Chişinău, (1862) ș.a.
O mărturie despre biserica din satul Ulmu, o găsim la Ioan Pelivan, care scria în memoriile sale: ”…ne răsare în memorie şi luptătorul Petre Braga, seminarist din Chişinău, care a fost exilat în Siberia, împreună cu părintele său, dascăl de biserică din comuna Ulmu, judeţul Chişinău, cam pe la 1383‑1885. […]”.
Potrivit datelor statistice oficiale, Peste 121 de mii de moldovence poartă numele în cinstea Sfintei Fecioare Maria.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
