CHIȘINĂU, 20 oct – Sputnik. Curtea Constituțională a decis vineri, 20 octombrie, că decretul de numire a ministrului Apărării va fi semnat de președintele Parlamentului, Andrian Candu, sau de premierul Pavel Filip.
Curtea a răspuns astfel sesizării Guvernului în vederea constatării circumstanțelor care justifică interimatul funcției de președinte al țării în cazul desemnării ministrului Apărării.
Curtea Constituțională a constatat existența circumstanțelor care justifică interimatul funcției de președinte al țării prin refuzul deliberat al șefului statului de a-și îndeplini obligația constituțională de a numi ministrul Apărării la propunerea premierului.
”Președintele se află în imposibilitatea temporară de a-și exercita atribuția de numire a ministrului Apărării, ceea ce instituie interimatul. Astfel, președintele Parlamentului sau premierul va emite în calitate de președinte interimar decretul de numire a ministrului Apărării”, este menționat în concluziile avizului CC.
Noul ministru al Apărării va depune jurământul în fața președintelui Parlamentului sau a premierului țării.
Avizul CC este definitiv, nu poate fi supus niciunei căi de atac și intră în vigoare la data adoptării.
Potrivit legislației în vigoare, decretul urmează să fie emis în termen de 14 zile de la pronunțarea deciziei CC.
Guvernul a solicitat, joi, 19 octombrie, Curții Constituționale constatarea circumstanțelor care justifică interimatul funcției de președinte al Republicii Moldova și instituirea acestuia pentru asigurarea exercitării atribuțiilor constituționale în scopul numirii candidatului propus de prim-ministru pentru funcția de ministru al Apărării.
În data de 12 septembrie, prim-ministrul a propus președintelui ţării candidatura lui Eugen Sturza pentru funcția de ministru al Apărării, aceasta fiind respinsă de președinte. Ulterior, premierul a înaintat repetat aceeași candidatură, care din nou a fost respinsă de şeful statului. Astfel, pe data de 19 septembrie, Executivul s-a adresat Curții Constituționale pentru a clarifica acțiunile ce pot fi întreprinse de către prim-ministru și deciziile care pot fi adoptate de Parlament în cazul în care președintele refuză propunerea repetată de numire în funcție a unui ministru.
