Tatiana Cebotari, pentru Sputnik
Dacă nu procurăm polița de asigurare medicală, statul își rezervă dreptul de a ne acționa în judecată, adică chiar de a ne băga la pușcărie. Nu este o afirmație ireală, deoarece lucrul acesta s-a și întâmplat deja în Republica Moldova.
Majoritatea oamenilor din țara noastră se conformează regulii și scot anul din buzunar peste patru mii de lei pentru a se asigura, formal, că dacă vor fi nevoiți să treacă pragul unui spital, o vor face gratis, fără a mai fi nevoiți să cheltuiască și alți bani. Însă adevărul este altul, unul mult mai dur și trist. Oamenii se plâng tot mai des că serviciile medicale în țara noastră sunt la un nivel deplorabil, asta deși în fiecare an se acumulează tot mai mulți bani publici în sănătate (peste șase miliarde de lei în 2017). Și mai trist este că oamenii nu știu pentru ce au fost cheltuiți banii lor. CNAM nu oferă informații publice privind costurile reale la care sunt achiziționate medicamentele, serviciile medicale, iar în lipsa datelor, este imposibil să faci o analiză și să estimezi cât ar trebui să coste polița de asigurare medicală în realitate. Acest lucru îl confirmă și directorul Centrului pentru Politici și Analize în Sănătate, Ghenadie Țurcanu.
”Aceste informații sunt necesare pentru a face o analiză și a vedea dacă compania procură aceste servicii la costuri reale, sau poate la subcosturi, de la instituțiile publice și atunci instituțiile publice sunt nevoite să manevreze cu serviciile cu plată și să creeze niște itinerare de parcurs pentru pacienți pentru ca ei să fie nevoiți să plătească. Dat fiind faptul că nu există nici o îmbunătățire a situației, mie mi se creează o părere, că CNAM nu publică intenționat aceste date, întrucât este ceva la mijloc'', spune Ghenadie Țurncanu.
Domeniul sănătății stagnează, iar încrederea populației în acest sistem, conform sondajelor, este în cădere liberă. Cu toate că există o listă impresionantă de servicii medicale de care pot beneficia persoanele asigurate, 70 la sută dintre moldoveni cred că nu merită să dai atâția bani pentru polița de asigurare medicală. Și opinia acestor oameni e complet justificată, întrucât dacă doresc să-și facă o programare la medic conform poliței de asigurare medicală, ei sunt nevoiți să aștepte uneori și mai bine de o lună.
Această situație m-a făcut să recurg la un experiment simplu: să merg la policlinică și să cer o programare privată pentru a vedea dacă e nevoie să aștepți la fel de mult. Surpriza a fost mare, dacă o pot numi așa. Am fost anunțată că pot intra contra plată la același medic, care era ocupat pentru o lună înainte, chiar peste o ora după ce a fost solicitată consultația în baza poliței de asigurare medicală. Cum poate fi înțeles acest lucru — este o simplă coincidență sau un ritual bine pus la punct în acea policlinică? Pentru a nu da greș, am recurs la același scenariu pentru a verifica dacă și în alte instituții medicale se întâmplă la fel. Și m-am convins că lucrurile nu se schimbă de la o instituție la alta…
Prin urmare, întrebarea rămâne în vigoare: De ce suntem obligați să procurăm polița de asigurare medicală, dacă nu ne este practic de nici un folos? Întrebarea își are rostul deoarece, public, suntem anunțați mereu că domeniul sănătății nu stagnează, ci din contra — se reformează. Oamenii de rând însă simt cu totul altceva.
Opinia autorului nu coincide neapărat cu opinia redacției Sputnik.
