CHIȘINĂU, 01 aug — Sputnik. "Încercarea vicepremierului rus, Dimitri Rogozin, de a ajunge in Transnistria, survoland spatiul aerian al unor state membre UE, a fost in mod evident, o provocare", scrie Adrian Năstase pe blogul său.
Fostul premier și ministru de Externe consideră că acțiunea lui Rogozin a fost "o dublă provocare" în primul rând la adresa UE, care l-a "introdus pe „lista neagră" a celor care nu pot călători pe teritoriul UE, ca urmare a sancțiunilor decise împotriva unor lideri din Federația Rusă" dar și la adresa Republicii Moldova, prin "încercarea de a ajunge la Tiraspol pentru a da un mesaj ce afecteaza independenta si integritatea teritoriala a Chișinăului".
Desigur, omul politic Năstase punctează în direcția operei dale politice, pregătirea pentru intrarea României în UE, dar, după cum se vede, nu folosește termenul "ilegal" sau "nelegal" atunci când vorbește de survolul lui Rogozin.
Asta pentru că survolul nu este ilegal, Convenția de la Chicago făcând diferența între spațiul aerian și teritoriu, ceea ce Sputnik a demonstrat într-un articol anterior. Iar distinsul premier și profesor de drept internațional continuă comentariul la fel de abil:
"Mi se pare ne-elegantă (cel puțin) soluția pe care a adoptat-o vicepremierul rus, aceea de a se „ascunde" într-un avion de pasageri, punându-i pe aceștia în situația de „scut uman" și de a suferi consecințele unei decizii care-l privea doar pe el".
Deci, din nou, Năstase nu spune "ne-legală", ci „ne-elegantă" — adică un termen fără nicio semnificație juridică, poate doar… estetică. Iar apropo de Rogozin care s-ar fi "ascuns", Năstase folosește ghilimele, pentru că evident că Rogozin nu s-a ascuns, la propriu! Nu a călătorit sub identitate falsă — și nici nu și-a schimbat înfățișarea!
Iar în privința "scutului uman", dacă ar fi așa, ar însemna că orice demnitar american, occidental sau din orice țară implicată în conflictele teroriste actuale este o potențială țintă a teroriștilor, deci dacă folosește o cursă de linie pune în pericol sau folosește drept "scut uman" pasagerii! Dar, Năstase folosește din nou ghilimelele…
Năstase devine ironic la adresa guvernului român expunând un dubiu: "Nu-mi este clar dacă Polonia și Ungaria — care au permis survolul — sunt și ele membre ale UE și dacă trebuie și ele să respecte sancțiunile stabilite la Bruxelles… Sau poate că sancțiunile pot fi aplicate „a la carte" (conform modelului german)?".
Cu alte cuvinte, Năstase persiflează tentația românească de a fi mai catolicii decât papa, recte mai drastic-europeni decât Polonia și Ungaria — dar și în opoziție cu modelul deciziei suverane, "a la carte", folosit de Germania.
Adrian Năstase face și referire la cazul din 2014 când, spune Năstase "încercarea sa de a tranzita spațiul aerian al României — membru UE, fusese respinsă". Diferența este că atunci era vorba de un "avion al unei delegații ruse", deci cursa putea fi asociată unei "de stat", care are un caracter exceptat în cadrul Convenției de la Chicago. Sigur, guvernul Ponta nu s-a deranjat să argumenteze atât de exact, Victor trebuia să joace frumos ca să-l placă americanii și să scape de acuzația de "cel care ne întoarce către est" — iar el să ajungă președinte. Ei, uite că nu a ajuns.
În schimb, Adrian Năstase nu pomenește de sigurul caz motivat de survol al țărilor UE de către o peersoană sancționată de UE: în decembrie 2016, același Rogozin a survolat în aceeași manieră România. Ministrul Lazăr Comănescu a declarat explicit că „Sancțiunea nu se referă la survolul în avion de linie".
De ce nu pomenește nimic Năstase de acest caz? Pentru că știe că ar trebui să ăi dea drepatate totală atât lui Comănescu, dar și lui Rogozin. Ceea ce Năstase nu vrea. De ce?
Părerea mea este că Năstase crede cu adevărat în relansarea bunelor relații cu Rusia, dar vrea ca aceasta să nu cuprindă persoane cu atitudine nepotrivită față de România. Adrian Năstase a ținut mult la prestanța și imaginea țării, este un diplomat de nivel mare, ori nu admite concesii față de cineva care nu a respectat România — cel puțin în opinia sa.
Dacă veți citi ultima parte a editorialului lui Adrian Năstase — "Dimitri Rogozin — o provocare inutilă" s-ar putea să îmi dați dreptate.
"Nu aceasta este calea. „Modelul Rogozin" blochează eventuale încercări de normalizare și relansare a relațiilor bilaterale", scrie Adrian Năstase, care ilustrează articolul cu figura prințului Gorceacov, cel care, la începutul discuțiilor pentru participarea României la războiul ruso-turc din 1877, a avut o atitudine disprețuitoare față de România — chestiune rezolvată extrem de abil și totodată ferm de Ion C. Brătianu. Probabil așa cum ar face și AN-ul în cazul de față.
