CHIȘINĂU, 15 iul — Sputnik. Geograful și călătorul german, Johann Georg Kohl, aminteşte în însemnările sale „Călătorie prin sudul Rusiei", publicate în anul 1846, și de orașul Chișinău pe care l-a vizitat.
În scrierile sale Kohl afirmă că Chișinăul face parte dintre „cele mai măreţe orașe ale Europei".
"Deoarece are aproximativ cinci verste pe transversală și aproape două mile germane în circumferință. Numărul populației depășește 40 de mii și este alcătuită din ruși, ucraineni, tătari, moldoveni, evrei, armeni, bulgari, germani, francezi, greci, polonezi, sârbi și încă vreo câteva etnii mai puțin numeroase", scrie Kohl.
Probabil că nu doar suprafața Chișinăului, dar și numărul mare de etnii din care era constituită populația acestuia l-au impresionat atât de puternic pe savantul german.
"Rușii au fost primii care au ridicat această localitate, situată în mijlocul teritoriului alungit al Basarabiei, până la statutul de centru politic și, implicit, comercial al întregii regiuni. Datorită acestui fapt, orașul care, acum treizeci de ani, avea niște străzi pe care abia dacă puteai să dai de vreo câteva gâște sau purcei, a crescut ca pe drojdii. Acesta crește precum coada unei comete, și nu doar analizele noastre de statistică, ci și ultimele rapoarte oficiale ale rușilor nu reflectă în deplină măsură datele cu privire la dimensiunea orașului", constată Kohl în lucrarea sa.
Călătorul menționează multitudinea dealurilor din jurul Chișinăului, ceea ce poate fi observat și astăzi. Potrivit lui Kohl, aceste "dealuri sunt împădurite", iar acolo "poți întâlni stejari și fagi minunați". Dacă e să-i dai crezare călătorului, "împrejurimile Chișinăului pe o rază de 5 — 6 mile sunt mai bogate în păduri decât tot restul Basarabiei, iar de aici lemnul este transportat în localitățile de stepă adiacente, atât în nordul Basarabiei, cât și în sudul acesteia, la Odesa, Ismail, Iași, fiind un obiect important al comerțului".
Totodată, Kohl, care, apropo, este autorul organizării ierarhice a sistemului de transport, menționează că lemnul este dus la Odesa cu căruțele, însă acest lucru ar putea fi realizat pe cale fluvială, pe râul Nistru.
"Cu acest mijloc minunat de transport, cu căruțele care abia se mișcă, trase de boi, lemnul călătorește pe o distanță de 25 — 30 de mile, ba chiar și mai mult. Cred că în tot restul Europei nu poți întâlni așa ceva", ironizează raționalul neamț.
Nu a fost trecut cu vederea nici vinul moldovenesc, pe care l-a apreciat ca fiind mai bun "decât cel din împrejurimile Odesei". În acei ani ai primei jumătăți a secolului XIX, Chișinăul expedia anual "800 — 900 mii de vedre de vin în guberniile rusești", iar peștele era adus în orașul nostru din Nistru, "majoritatea de la limanul Nistrului".
Fragmentul integral din scrierile lui Kohl despre Chișinău îl puteți citi aici
