CHIȘINĂU, 20 apr — Sputnik. Redactorul-șef al postului de televiziune Russia Today și al Agenției Internaționale de Presă „Rossia Segonia", Margarita Simonian, în interviul acordat șefilor celor trei redacții Sputnik din Țările Baltice (Letonia, Lituania și Estonia), a explicat de ce autoritățile acestor state au frică de un alt mod de gândire și de ce luptă împotriva acestuia aplicând vechile metode sovietice.
— Pe vremuri, în Țările Baltice se temeau de „forța blândă a Rusiei", iar astăzi sperie lumea cu expresii ca „fake news", „propagandă rusească"… Pe acest fundal apar noi programe de finanțare a mass-media locale de limba rusă, însă de orientare corectă.
— Iar aceasta, desigur, nu va fi considerată propagandă. Dar, să le fie de bine, noi nu suntem zgârciți.
- Apariția Sputnik-ului pe piața mass-media de limba rusă de peste hotare este o încercare de a vorbi despre lucruri diferite în una și aceeași limbă?
— Nu este vorba de limbă. Despre ceea ce vorbim noi, nu vor vorbi niciodată mijloacele de informare în masă finanțate de Uniunea Europeană. Chiar dacă vor fonda încă cincisprezece mass-media de limba rusă, oricum ele vor spune una și aceeași… Înțelegeți?
În birou, am câteva televizoare la care urmăresc concomitent BBC, CNN, Euronews. Ele transmit în aceeași limbă și promovează aceeași linie. Însă oamenii nu sunt idioți, ei înțeleg că panorama lumii este considerabil mai largă decât cele cinci teme cu un singur punct de vedere pe care le transmit mass-media Mainstream. Oamenii doresc să audă și părerea unei alte părți.
În aceasta constă avantajul nostru concurențial. Noi suntem cei care putem discuta despre problemele care s-au acumulat în acești ani în societatea din țările în care activează Sputnik, pe când mass-media proeuropene și proamericane pe care le dați drept exemplu nu vor vorbi despre acest lucru. Aceste mass-media niciodată nu-mi vor lua un interviu mie, de exemplu.
- În asemenea situație, presiunea și reacția cu care se confruntă Sputnik reprezintă un plus sau un minus? Nu oricare dintre colegii noștri rezistă să muncească sub presiune.
- Așa este profesia noastră, stresantă. Ce să-i faci? Reporterii noștri în Siria, Yemen își riscă viața. Iată anume acolo, sub tirul de focuri, sunt supuși unui presing de-i vai și amar.
Desigur, ar fi minunat dacă nu ar exista. Suntem cu toții oameni pașnici. Mie, în general, nu-mi place cuvântul „război", inclusiv expresia „război informațional", ba chiar și cuvântul „opoziție" mă îngrijorează. Aș prefera ca în lume să planeze armonia și nimeni să nu fie nevoit să lupte cu cineva. Dar, deoarece lucrurile stau altfel, noi nu putem fi indiferenți față de numărul colosal de victime din cauza faptului că deciziile incorecte ale unor state sunt susținute de către un cor la unison. Uitați-vă ce au făcut în Orientul Apropiat, unde războiul duce spre un haos la scară mondială.
În asemenea situație noi nu putem sta fără a ne pronunța. Trebuie să evoluăm, să devenim mai puternici, vocea noastră trebuie să fie mai bine auzită. Astăzi, când auditoriul are acces la diferite opinii, deja nu mai este atât de simplu să adopți decizii sălbatice de genul declanșării războiului din Irak în anul 2003.
Cât despre presing, ce să-i faci? Nu este nimic grav: ceea ce nu ne ucide, ne face mai puternici.
— De ce totuși metodele sovietice de combatere a disidenței dintr-odată au intrat în vogă în cele mai antisovietice țări…
— Anume acest lucru este cel mai uluitor.
În Rusia este imposibil să-ți imaginezi ca cineva să vină să se angajeze, de exemplu, la „Radio Libertatea", după care să fie sunat de la FSB: „Dumneavoastră de ce v-ați dus acolo?" Aceasta ar fi fost peste tot o informație de prima pagină… cu un titlu despre revenirea la trecutul sovietic.
Pe când în Țările Baltice „antisovietice" o astfel de intimidare este considerată ca ceva în firea lucrurilor. Și, chipurile, ei se tem de noi!
— Angajații noștri sunt, în cea mai mare parte, tineri, ei nu au apucat vremurile KGB-ului, pentru ei acest lucru este ceva nou… Sputnik Lituania este considerat un site disident. Oare este normal acest lucru?
— Așa și va rămâne atât timp cât țara se va conduce de legi totalitariste, declarând în același timp libertatea și democrația. Noi vom rămâne întotdeauna o publicație disidentă, pentru că luptăm împotriva abordării totalitariste și, în primul rând, împotriva intoleranței și intransigenței.
Rusia nu poate răspunde cu aceleași metode
Continuând discuția pe tema războaielor informaționale, redactorul-șef al RT a menționat că, în Occident, „Russia Today" și Sputnik sunt învinuite de toate păcatele, aducând drept exemplu raportul comun al serviciilor de informații americane despre activitatea mass-media ruse, numind acest raport „delirul unui nebun".
„Iar nu demult a apărut un proiect de lege conform căruia FBR trebuie să verifice activitatea postului RT America. Purtătorul de cuvânt al MAE, Maria Zaharova, și „Roscomnadzor" au declarat deja că, dacă se va recurge la acest lucru, Rusia va întreprinde măsuri de răspuns. Anume așa trebuie de procedat", a spus Simonian.
„Rusia nu este țara care, tăcând, se va lasă umilită. Dacă ne vor atinge, vom răspunde cu aceeași monedă. Vom reacționa proporțional prin intermediul MAE. Jurnaliștii străini trebuie să simtă aceeași presiune pe care o simțim noi, deoarece nu noi am început acest lucru".
Drept exemplu pentru Țările Baltice, Margarita Simonian citează America după care se orientează aceste state ex-sovietice în politica lor externă. Potrivit redactorului-șef al „Rossia Segodnea", în SUA există mass-media care „scuipă pe toate interdicțiile, făcând tot ceea ce doresc și nu participă în niciun fel de comploturi colective".
Pe când mass-media din Țările Baltice nu își pot permite un asemenea lux.
Frică în loc de mândrie
Potrivit lui Simonian, „Europa, speriindu-se de apariția unei noi voci, face acum orice pentru a demonstra că această voce este ilegală, că aceștia nu sunt jurnaliști, nici informația nu este informație, că aceasta este propagandă, este „fake".
„Noi însă știm că ei mint. Noi doar înțelegem că, luptând cu noi, ei nu luptă cu propaganda, ci cu disidența, deoarece ei sunt necinstiți, niște oameni speriați care nu cred nici într-un fel de libertate, ci cred doar în propriul lor confort. Dacă intuiesc că o oarecare informație le-ar putea perturba liniștea, ei vor lupta împotriva ei exact așa cum procedează oricare regim totalitar. Așa cum se întâmplă în cazul oricărei dictaturi. Toate acestea nu au nimic în comun nici cu democrația, nici cu libertatea cuvântului", a adăugat Simonian.
Aceasta și-a amintit și despre cum era viața în URSS.
„Timp de 25 de ani oamenii își tot amintesc cât de rău era sub puterea Sovietelor și, să nu dea Domnul, să se întoarcă din nou. Deși pentru noi, cei din Rusia, este absolut clar că această reîntoarcere în timp este imposibilă, noi înșiși am dus-o rău cu acel regim", a spus Simonian.
„Recent, revista „Forbes" mi-a adresat într-un interviu următoarea întrebare: „Cum ați trăit în Uniunea Sovietică, ce vă amintiți din acea perioadă?". Și m-am pomenit că nu pot să-mi amintesc nimic bun, afară de instruirea gratuită și medicina gratuită: instruirea era bună, însă medicina era mai jos de nivelul mediu, chiar dacă era gratuită", a declarat jurnalista.
„În schimb, pot să-mi amintesc multe lucruri negative", a conchis Simonian.
Citiţi, priviţi, ascultaţi Sputnik Moldova în limba maternă — accesaţi aplicaţiile mobile pe Smartphone-uri şi tablete.
Accesaţi aplicaţiile pentru iPhone >>
Accesaţi aplicaţiile pentru Android >>
Urmărește-ne pe rețelele de socializare:
|Sputnik Moldova pe Facebook |@sputnikmoldova pe Twitter |Sputnik Moldova pe VK| |Sputnik Moldova pe OK |Sputnik Moldova pe GPlus+|
