Politică
Pe site-ul Sputnik Moldova aflați informații de ultimă oră despre evenimentele care se produc pe scena politică - în Parlament, Guvern sau în cadrul partidelor.

Erdogan va avea putere aproape nelimitată: ce se va schimba după referendum

© Sputnik / Sergey Guneyev / Accesați arhiva multimediaПремьер-министр Турции Реджеп Тайип Эрдоган во время совместной с президентом России Владимиром Путиным
Премьер-министр Турции Реджеп Тайип Эрдоган во время совместной с президентом России Владимиром Путиным - Sputnik Moldova
Urmăriți-ne pe
НовостиTelegram
Erdogan devine mai puternic decât sultanul Suleyman; este o lovitură cumplită încasată de NATO, incredibilele atribuții ale președintelui

CHIŞINĂU, 17 apr — Sputnik. Observatorii apreciază că referendumul de duminică reprezintă cea mai importantă schimbare produsă în Turcia de la Republica lui Ataturk din 1923. Practic, dintr-un rol într-o oarecare măsură decorativ, președintele devine factorul de putere cvasi-total, practic singurul centru de putere reală a Turciei. "Pe 16 aprilie — pentru o singură naţiune, pentru un singur steag, pentru singurul stat", a fost sloganul președintelui Erdogan, iar turcii i-au acordat încrederea lor.

Prin referendum au fost aprobate 18 amendamente de modificare a Constituției. Iată care sunt principalele noi prerogative și puteri ale președintelui, dar și noile atribuții ale Marii Adunări Naționale — parlamentul turc:

Президент Турции Реджеп Тайип Эрдоган дает интервью агентству Reuters в Президентском дворце в Анкаре - Sputnik Moldova
Scandal diplomatic fără precedent: Erdogan acuză Germania de „practici naziste"

- funcția de prim-ministru dispare și prerogativele premierului vor fi preluate de președinte;

- președintele va conduce Executivul;

- președintele va numi miniștrii și funcționarii de rang înalt;

- președintele nu e obligat să obțină aprobarea Marii Adunări Naționale (parlamentul) și nici o consulte pentru numirile din Executiv;

- miniștrii nu vor putea fi demiși de Parlament prin moțiune de cenzură;.

- deciziile președintelui va putea să exercite puterea executivă fără să țină cont de Parlament, el având dreptul să emită decrete, care sunt acte normative, dar care ulterior vor putea fi revizuite sau abrogate de către legislativ;

- președintele poate să blocheze în prezent legile emise de parlament, prin drept de veto, dar în noua formulă Parlamentul va putea elimina veto-ul său prin majoritatea simplă a întregului legislativ, nu prin majoritatea simplă a celor prezenți, ca în prezent;

- președintele va numi pe 4 din cei 13 membri ai Consiliului Superior al Judecătorilor și Procurorilor, plus încă doi, respectiv pe ministrul justiției și pe secretarul său de stat, care fac și ei parte din acest organism însărcinat cu numirea judecătorilor și procurorilor; Parlamentul va numi 7 membri; de menționat că se modifică și numărul celor care fac parte din Consiliul Superior, de la 22 la 13;

- președintele numește rectorii universităților;

- președintele va avea unul sau mai mulți vicepreședinți, cu rol de reprezentanți și, în caz de necesitate, de înlocuitor al președintelui;

- președintele va decide câți vicepreședinți va avea și îi va numi fără a consulta Parlamentul;

- interpelările parlamentare vor putea fi adresate doar în scris unui ministru sau vicepreședintelui;

- președintele va putea fi membru al unui partid politic și în perioada exercitării mandatului;

- președintele va putea să dizolve parlamentul, convocând algeri anticipate; și Parlamentul va putea convoca alegeri anticipate, dar va fi nevoie de votul favorabil a cel puțin 60% din numărul total al deputaților;

- președintele va putea avea cel mult două mandate de cinci ani; dar, dacă Parlamentul convoacă alegeri anticipate în timpul celui de-al doilea mandat al președintelui în funcție, acesta din urmă va putea candida din nou, mandatul întrerupt de anticipate nemaifiind luat în calcul pentru numărul total de mandate;

— președintele poate fi investigat pentru înaltă trădare, dar, conform noii Constituții, și pentru orice alt delict grav; inițierea anchetei va necesita votul a două treimi din numărul total al deputaților;

- alegerile anticipate se vor desfășura atât pentru președinție, cât și pentru parlament, adică dacă președintele convoacă alegeri anticipate pentru Parlament se vor organiza și pentru mandatul prezidențial, aceeași procedură fiind valabilă și dacă Parlamentul ar dori alegeri anticipate pentru președinte — și-ar risca în alegeri anticipate și propriile mandate;

- alegerile pentru președintele țării și pentru Parlament se vor face în aceeași zi, la fiecare cinci ani, prin vot universal; primele alegeri primele alegeri după noua Constituție ar urma să se desfășoare pe 3 noiembrie 2019;

- numărul de parlamentari va crește de la 550 la 600, vârsta minimă pentru deputați este redusă de la 25 de ani la 18 ani.

Acestea sunt schimbările pe care Recep Tayyip Erdogan și Partidul Justiției și Dezvoltării (AKP) le vor indroduce în urma victoriei la referendum. Opoziția internă, dar și organisme internaționale au protestat și au atras atenția asupra concentrării puterii în mâinile unui singur om. Comisia de la Veneția a avertizat că, noua Constituție, nu stabilește o separare clară a puterilor în stat și se introduce un regim autoritar.

O mențiune extrem de importantă este promisiunea lui Erdogn de a organiza un nou referendum pentru introducerea pedepsei cu moartea.

De remarcat însă un aspect — chiar dacă presa internațională folosește intens cuvântul dictatură, noua formulă ia alegerea puterii din mîinile partidelor — care desemnau până acum omul cel mai influent al statului, premierul — și îl trece în mîinile poporului, care își alege în mod direct președintele, devenit cel mai important personaj.

Imediat după anunțarea victoriei, Erdogan a declarat că referendumul "a închis ușa istoriei lungi a intervențiilor militare" și că "pentru prima dată în istoria Republicii, schimbăm sistemul nostru de guvernare prin politică civilă".

O lovitură foarte dură primește NATO, care a creat și susținut diverse ONG-uri care au avut un impotant rol în evenimentele din Piața Taksim, dar și în urma evenimentelor desfășurate după puciul eșuat împotriva lui Erdogan. De asemenea, organizația nord-atlantică avea de parte sa oameni politici și partide care acum devin lipsite de putere, deci toate investițiile de până acum în politică devin inutile.

De asemenea, organizațiile islamiste sau cele asociate cu activitatea lui Fethullah Gulen sunt afectate; Gulen este rezident în SUA și care nu a fost predat autorităților turce pentru judecarea implicării sale în puci.

De menționat că rezultatul referendumului este sub așteptările susținătorilor președintelui Erdogan, dar important este că proiectul propus de liderul Turciei a câștigat. Pentru statistică, se va consemna că victoria a fost obținută cu peste 51%, iar la urne s-a prezentat 86% din populația cu drept de vot. Important este însă ce prevede proiectul de schimbare a sistemului de conducere a Turciei și, implicit, ce a obținut promotorul său — președintele Recep Tayyp Erdogan.

Urmărește-ne pe rețelele de socializare:

|Sputnik Moldova pe Facebook |@sputnikmoldova pe Twitter |Sputnik Moldova pe VK| |Sputnik Moldova pe OK |Sputnik Moldova pe GPlus+|

Citiţi, priviţi, ascultaţi Sputnik Moldova în limba maternă — accesaţi aplicaţiile mobile pe Smartphone-uri şi tablete.

Accesaţi aplicaţiile pentru iPhone >>

Accesaţi aplicaţiile pentru Android >>

Fluxul de știri
0