CHIȘINĂU, 25 mart. — Sputnik. Au trecut 18 ani de la bombardamentele NATO asupra Belgradului și a altor localități din Serbia. De atunci, relațiile Belgradului cu Europa occidentală s-au îmbunătățit, există chiar dorința intrării în UE manifestată de ambele părți, cu o singură condiție — fără NATO! Sârbii nu uită cu alianța militară condusă de SUA a atacat și le-a distrus capitala, cum au murit mii de oameni. Celebra artistă Svetlana Ceca Raznatovic, văduva controversatului comandant și erou sârb Zeljko Raznatovic — Arkan, a postat o fotografie a Belgradului în flăcări, cu explicația "Au trecut 18 ani, cunoaștem cu toții".
printscreen
În 78 de zile — 25.000 de lovituri aeriene asupra Serbiei
Pilotul român Ioan Alexandru Pricop a publicat o analiză pe baza mărturiilor și relatărilor, dar și folosind date din surse militare. "În seara de 24 martie 1999, fără aprobarea Consiliului de Securitate al ONU, NATO a lansat cea mai mare operațiune militară din istoria sa: Operațiunea Forțele Aliate", scrie autorul. Iată descrierea, pe scurt, a agresiunii NATO:
"1200 de avioane de vânătoare NATO împreună cu mii de rachete Tomahauk au atacat mii de ținte din întreaga Serbie. Au fost lovite pe rând: obiectivele militare apoi infrastructura și obiectivele civile. Peste 200 de tone de combustibil nuclear au fost aruncate peste Serbia în urma bombardamentelor efectuate cu bombe cu uraniu sărăcit, unele zone din Serbia nefiind locuite nici în ziua de azi (2014, n.n.) din cauza gradului ridicat al radioactivității. Timp de 78 de zile Serbia a fost bombardată de NATO. În raiduri au fost implicate 3500 de aeronave euroatlantice (inclusiv elicoptere de luptă), venind în valuri de 1200 de aeronave. Atacurile au fost sprijinite de trei mari portavioane, 6 submarine de atac dotate inclusiv cu armament atomic, 2 crucișătoare, 7 distrugătoare, 13 fregate. Numai în Marea Mediterană se aflau 4 nave amfibii de război având peste 10.000 de pușcași marini la bord. Bombardamentele au lovit întreaga țară, paralizând-o. Au fost executate peste 25.000 de lovituri aeriene și au fost neutralizate la sol 995 de obiective. Peste 3000 de rachete de croazieră au lovit teritoriul statului iugoslav. Au murit 2200 de civili (dintre care 400 erau copii). Pierderile Iugoslaviei s-au ridicat la 200 de miliarde de dolari".
De menționat că pilotul Ioan Alexandru Pricop a publicat o analiză (Mai mult aici) amplă pe această temă, iar cei care vor să se informeze asupra evenimentelor pot să afle multe date despre care nu se mai vorbește în România.
Bombardamente cu uraniu sărăcit — tumori canceroase în ziua de azi
O chestiune foarte delicată este cea a folosirii în bombardamente a proiectilelor cu uraniu sărăcit. Publicația "Srbjia Danas" (Serbia azi) scrie, în ediția dedicată comemorării începerii bombardamentelor NATO, că nici măcar 18 ani mai târziu, nu a fost stabilit exact cât de multe rachete au fost trase Serbiei și nici care sunt "consecințele actuale ale bombardamentelor asupra sănătății populației". Publicația amintește de un raport al armatei Iugoslaviei, în care s-au folosit peste 50.000 de rachete cu uraniu sărăcit, NATO recunoaște doar 31000 de rachete, surse rusești spun că au fost circa 90.000.
"Consecințele radiațiilor și efectele toxice ale uraniului asupra sănătății cetățenilor din Serbia nu au fost investigate în mod serios", scrie Srbjia Danas. "Uraniul sărăcit este un agent cancerigen, care cauzează o varietate de boli, de la cancer la modificari genetice; cu toate acestea, Comisia Senatului italian, care a investigat relația dintre utilizarea armelor cu uraniu sărăcit și morbiditatea soldaților italieni care au fost în misiuni de menținere a păcii în Bosnia și Kosovo și Metohija, a ajuns la concluzia că nu există o legătură cu folosirea uraniului".
Din afirmațiile președintelui Comisiei de anchetă menționate, Paolo Franco, rezultă că, în probele histologice analizate prelevate de la soldați italieni bolnavi sau decedați "nu se găsesc urme de uraniu", în schimb s-au descoperit "nanoparticule care ar putea fi rezultatul exploziei de uraniu sărăcit".
"În ciuda dovezilor că Serbia se confruntă cu o epidemie de tumori maligne, în acest moment nu se poate da vina oficial pe NATO, deoarece pur și simplu nu există studii care să coreleze creșterea la pacienții cu cancer în țara noastră cu bombardarea cu uraniu sărăcit", scrie Srbjia Danas, care menționează și avertismentul lansat de Societatea sârbă pentru lupta împotriva cancerului, ale cărei studii efectuate indică o creștere alarmantă a numărului de pacienți cu cancer din Serbia — și că este de așteptat să continue această tendință.
În articolul citat, publicația belgrădeană prezintă o hartă a localităților bombardate de NATO cu proiectile cu uraniu.
Citiţi, priviţi, ascultaţi Sputnik Moldova în limba maternă — accesaţi aplicaţiile mobile pe Smartphone-uri şi tablete.
Accesaţi aplicaţiile pentru iPhone >>
