CHIŞINĂU, 3 sept — Sputnik. Slujba de canonizare a Mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni are loc sâmbătă, la Mănăstirea Căpriana. Mitropolia Chişinăului şi a întregii Moldove a menţionat că este un eveniment de o importanţă majoră pentru Biserica Ortodoxă.
„Este prima ceremonie de canonizare care are loc în ţară. în afară de aceasta, Bănulescu-Bodoni este o personalitate legendară şi în context istoric", au menţionat surse de la Mitropolie.
Pregătirile au început la Mănăstire încă de acum o săptămână, fiind aşteptaţi să participe peste 30 de mitropoliţi şi mai bine de 15 mii de pelerini credincioşi.
Anterior, la 25 august, Înaltpreasfințitul Mitropolit Vladimir, împreună cu membrii Sinodului BOM, a săvârșit deshumarea trupului, vrednicului de pomenire, Mitropolit Gavriil Bănulescu Bodoni, din cripta bisericii voievodale „Adormirea Maicii Domnului" a Mănăstirii Căpriana.
După deshumare, racla cu trupul Mitropolitului Gavriil a fost purtată în procesiune împrejurul ctitoriei lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, după care a fost așezată în interiorul bisericii.
Gavriil (născut Grigorie Bănulescu-Bodoni), a fost Mitropolit al Moldovei,Poltavei, Kievului ulterior al Basarabiei.
Om de cultură român, Mitropolit al Moldovei, scriitor ecleziastic, Gavriil Bănulescu-Bodoni s-a născut în 1746 în oraşul Bistriţa din Transilvania într-o familie de nobili ruinaţi (răzeşi), refugiaţi aici din Moldova.
Şi-a absolvit studiile în Transilvania, apoi la Academia duhovnicească din Kiev, la şcolile greceşti din Patmos, Smirna şi la mănăstirea Vatopedu de la Muntele Athos. Devine profesor, în Transilvania în anul 1776, apoi la Iaşi în anul 1777. Se călugăreşte la Constantinopol în 1779, cu numele Gavriil, continuându-şi studiile la Patmos.
A fost mitropolit al Poltavei, apoi al Kievui,, iar în 1801 ţarul Alexandru I l-a numit membru al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse.
La 27 martie 1808, printr-un ucaz al aceluiaşi ţar, a fost numit exarh al Bisericii din Moldova şi Țara Românească — ambele ţări fiind sub influenţa şi gestionarea rusă, conducând Mitropolia Moldovei până după pacea de la Bucureşti (16 mai 1812). În această calitate a tipărit mai multe cărţi şi a lucrat pentru buna desfăşurare a vieţii bisericeşti. La 21 august 1813 ţarul Rusiei l-a numit în fruntea noii Arhiepiscopii a Basarabiei, cu reşedinţa în Chişinău, create la cererea sa.
La demersul mitropolitului Gavriil în anul 1814 în Basarabia a fost deschisă o tipografie la care s-au tipărit cărţi importante pentru cult, pentru toţi oamenii ortodocşi.
Mitropolitul Gavriil a păstorit până la moarte (martie 1821) în Arhiepiscopia Basarabiei, unde a înfiinţat și un Seminar Teologic.
În toamna acestui an, Biserica Ortodoxă din Moldova o va trece în rândul sfinților i şi pe Fericita Agafia Maranciuc.
