CHIŞINĂU, 28 aug – Sputnik. La 62 de ani, tocmai când atinsese vârsta de pensionare, Nicolae Timofti a fost ales cu votul a 62 de deputaţi în funcţia de preşedinte al Republicii Moldova.
Astfel, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales, pe 16 martie 2012, pe un mandat de patru ani în funcţia supremă a ţării. La 23 martie 2012, Timofti a depus jurământul de credinţă şi a preluat oficial mandatul de preşedinte al ţării.
Mandatul actualului preşedinte al Republicii Moldova a expirat la 23 martie 2016. Timofti, însă, se va afla în exerciţiul funcţiei până la alegerea succesorului de funcţie. Data alegerilor prezidenţiale a fost fixată pentru 30 octombrie de către Parlamentul Republicii Moldova. În această perioadă, mandatul preşedintelui este unul plenipotenţiar, nefiind limitat în nici un fel.
Unul din lucrurile prin care s-a făcut remarcat în aceşti patru ani preşedintele Timofti, a fost reticenţa pe care a manifestat-o faţă de presă. Acesta a refuzat de foarte multe ori să răspundă la întrebările jurnaliştilor, iar atunci când o făcea, dădea răspunsuri întortocheate şi confuze.
„Sunt probleme care … legate de unele probleme din armata naţională şi, ele … probleme… care sunt problemele, care e secret de stat şi trebuie să le ştim noi. Tot facem pentru a preveni. Înţelegeţi! Nu trebuie să facem noi probleme sau… eu înţeleg că voi aveţi nevoie să scrieţi să spuneţi, dar eu îs om liniştit”, a răspuns Timofti jurnaliştilor, atunci când a fost întrebat despre acţiunile prioritare al CSS în anul 2016.
Atunci când a fost întrebat de ce în Moldova nu a fost instituită zi de doliu în urma devastatorului incendiu de la clubul bucureştean „Colectiv” şi a tragediei avionului rusesc deasupra Egiptului, soldat cu peste 200 de morţi, Timofti a răspuns: „De asta nu s-a hotărât fiindcă nu avem încă, ştiţi, nu ştiu ce nu avem. Dar era bine să fie, vă spun sincer, eu când am auzit şi am discutat întrebările astea, nu s-a pus întrebarea înainte”.
În mandatul său, nici preşedintele Timofti „nu a avut, dar a trebuit să aibă” parte de birou în sediul Preşedinţiei Republicii Moldova, devastat în aprilie 2009.
Timofti nu va avea şanse să se mute în clădirea Preşedinţiei nici pe sfârşit de mandat, deoarece în acest an din bugetul de stat nu a fost alocat nici un leu pentru încheierea reparaţiei acestei instituţii.
„Pentru anul 2016, nu au fost alocate resurse financiare din bugetul de stat pentru reparaţia clădirii Preşedinţiei”, a declarat în exclusivitate pentru Sputnik, directorul general al Direcţiei generale pentru administrarea clădirilor Guvernului, Mihail Casapu.
Cel mai probabil, doar preşedintele ales prin vor direct, la 30 octombrie 2016, se va muta în clădirea Preşedinţiei. Dar nici el la început de mandat.
