BUCUREŞTI, 9 aug – Sputnik. Cum se face că globalizarea, un fenomen despre care liderii politici și mulți economiști au spus că va duce la creșterea bunăstării generale, este atât de blamată astăzi?, se întreabă Joseph E. Stiglitz într-un editorial publicat pe project-syndicate.org.
Stiglitz notează că, în ciuda datelor concrete care reflectă contrariul, neoliberalii susțin că politicile promovate și implementate de ei ar fi adus bunăstarea așteptată de toți, doar că oamenii nu vor să recunoască acest lucru.
Un răspuns pe care îl auzim de la economiștii neoliberali care au pledat pentru aceste politici este că oamenii o duc cu adevărat mai bine. Doar că, pur și simplu, nu știu asta. Nemulțumirea lor e o problemă care trebuie rezolvată de psihiatri, nu de economiști [spun neoliberalii]. Însă datele referitoare la venituri sugerează că neoliberalii sunt cei care ar putea avea nevoie de o astfel de terapie”, scrie laureatul premiului Nobel.
Economistul arată însă că, în țările dezvoltate, segmente largi de populație nu o duc mai bine. În Statele Unite, 90% dintre cei aflați în partea de jos a scării sociale au cunoscut o stagnare a veniturilor, în ultimii peste 30 de ani. Venitul mediu al lucrătorilor cu normă întreagă de sex masculin este, în realitate, mai mic (ajustat la efectele inflației) decât era acum 42 de ani. Pentru oamenii aflați la baza scării, nivelul salariilor reale este același cu cel de acum 60 de ani.
Joseph E. Stiglitz se referă apoi la cartea lui Branko Milanovic, „Inegalitatea la nivel global: o nouă abordare a epocii globalizării”, care face o analiză relevantă, referindu-se la marii câștigători și la marii perdanți în ceea ce privește veniturile, din cele două decenii dintre 1988 și 2008.
„Marii câștigători la nivel mondial reprezintă un procent de 1% — plutocrații lumii –, dar mai sunt și din clasa de mijlocie din economiile emergente. Printre marii perdanți – cei care au câștigat puțin sau nu au câștigat nimic – sunt cei din partea de jos a scării sociale, cei de la mijloc și clasa muncitoare din țările dezvoltate”, remarcă economistul.
El mai apreciază că bunăstarea a scăzut pe măsură ce regulile jocului au fost rescrise „pentru a răspunde intereselor băncilor și ale corporațiilor în detrimentul tuturor celorlalți oameni”.
