BUCUREŞTI, 25 iunie — Sputnik. În faimosul cartier Eixample din Barcelona revoluţia sustenabilităţii a luat amploare şi tinde să schimbe radical raportul dintre oameni, stilul de viaţă şi starea de spirit a oraşului.
În acest sens, Barcelona are planuri ambiţioase de a părăsi hegemonia maşinii. Oraşul se confruntă în prezent cu niveluri excesive de poluare și zgomot, urmând ca traficul rutier să fie redus cu 21% şi aproape 60% din străzile circulate în prezent să fie închise şi transformate în „spaţii ale cetăţenilor", scrie The Guardian.
Planul se bazează în jurul ideii de superblocuri, mini cartiere în jurul cărora traficul va curge și în care spațiile vor fi transformate pentru a "umple orașul nostru cu viață". Designul revoluționar, proiectat de Ildefons Cerdà la sfârșitul secolului al 19-lea, a avut în centrul său ideea că orașul ar trebui să respire și — atât din motive ideologice cât și de sănătate — să fie planificat pentru răspândirea în mod egal a populaţiei, precum și pentru furnizarea de spaţii verzi fiecărui bloc.
Un superbloc din Eixample se întinde aproximativ pe o suprafaţă de 400 x 400 metri şi ar fi locuit de 5.000 — 6.000 de oameni. Această nouă structură de oraş va elibera 160 de intersecţii, bugetul iniţial al proiectului fiind de 10 milioane de euro.
Să nu credem că Barcelona este o metropolă curată. Poluarea aerului provoacă 3.500 de decese premature pe an (la o populație de 3,2 milioane de oameni), precum și efecte grave asupra ecosistemelor locale și asupra agriculturii. Barcelona și cele 35 de municipalităţi din zona înconjurătoare au eşuat constant pentru a îndeplini obiectivele UE stabilite privind calitatea aerului. Studiile mai arată că 1.200 de decese ar putea fi prevenite anual doar prin atingerea nivelurilor UE. 61% dintre locuitorii oraşului trăiesc cu niveluri de zgomot mai ridicate decât cele considerate sănătoase de legislație.
Accidentele rutiere sunt frecvente în Barcelona (9.095 anul trecut, dintre care 27 au fost fatale), stilul sedentar de viață face ravagii (unul din cinci copii din Barcelona sunt supraponderali sau prezintă riscul de a ajunge supraponderali), iar lipsa spațiilor verzi face din Barcelona unul din cele mai nocive oraşe ale lumii. Orașul are doar 6,6 metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor (sunt doar 1,85 m pătraţi de spaţiu verde în Eixample și 3.15 în Gràcia); spre comparaţie, Tokyo are doar 3 m pătraţi de spaţiu verde, Londra are 27 m pătraţi, iar Amsterdam — 87.5 m pătraţi. Organizația Mondială a Sănătății sugerează că fiecare oraș ar trebui să aibă cel puțin 9 metri pătrați de spaţiu verde pe cap de locuitor.
„Noul plan al Barcelonei constă în crearea superblocurilor printr-o serie de intervenţii graduale, care vor transforma infrastructura existentă începând cu gestionarea traficului prin schimbarea rutelor de autobuz şi a indicatoarelor rutiere. Superblocurile vor fi mai mici decât cartierele, dar mai mare decât blocurile reale", scrie publicaţia britanică.
Un superbloc va fi format din 9 blocuri existente ale rețelei. Mașinile, scuterele, camioanele și autobuzele vor fi limitate doar la drumurile din perimetrele superblocurilor, iar acestea vor fi permise pe străzi numai pentru rezidenți şi furnizori de afaceri locale, circulaţia fiind restricţionată la o viteză de 10 km / h (de obicei, limita de viteză în oraș este de 50 km pe oră, iar 30 km / h în anumite zone).
Se vor introduce noi piste pentru 300 km de ciclism (există în prezent doar pentru 100 km), precum și o rețea magistrală care a fost deja pusă în aplicare, prin care autobuzele vor circula doar pe o serie de artere principale.
Perioada medie de așteptare într-o staţie de autobuz va fi astfel de 5 minute oriunde în oraș, media actuală fiind de 14 minute. În plus, "ar fi o rețea echitabilă încât oricine ar putea merge de la orice punct A la punctul B cu doar un singur autobuz în 95% din cazuri", a declarat Salvador Rueda, directorul Agenţiei de Urbanism Ecologic din Barcelona.
Maşinile private reprezintă doar 20 % din totalul traficului din oraș și totuși ele ocupă 60% din drumuri. "Avem nevoie pentru a câștiga strada din spate", spune Janet Sanz, consilier pentru ecologie, urbanism și mobilitate. Acesta a subliniat necesitatea de a încuraja coeziunea socială, coexistența și schimburile umane în rândul populaţiei.
