CHIȘINĂU, 23 iun — Sputnik. Astăzi criza zonei euro, criza migranților și nemulțumirea față modul în care funcționează instituțiile UE, dar și reglementările excesive, au determinat un segment important al clasei politice și societății britanice să pună sub semnul întrebării rostul aflării în continuare a Marii Britanii în această structură.
Deocamdată, nici una dintre taberele pro sau contra nu dispune de o majoritate clară, cifrele sondajelor publicate zilnic variind periodic în favoarea primei sau celei de-a doua tabere.
Referendumul, care are un rol consultativ, a fost inițiat de guvernul britanic în anul 2015, în pofida faptului că anterior prim-ministrul David Cameron a reușit să obțină o serie de facilități pentru statutul Marii Britanii în UE. În cazul unui vot în favoarea părăsirii UE, autoritățile britanice vor trebui să decidă asupra inițierii procedurii de renunțare la calitate de stat membru al Uniunii Europene.
Adepții inveterați ai BREXIT-ului sunt exponenții partidului eurosceptic UKIP, circa jumătate dintre deputații conservatori, cinci miniștri, unii deputați laburiști și unioniști (Partidul Democratic Unionist).
Asasinarea deputatului laburist Jo Cox, cunoscută drept adeptă activă a rămânerii Marii Britanii în UE, pare să fi devenit un simbol propagandistic care favorizează tabăra anti-BREXIT.
Potrivit ultimelor sondaje, tabăra care pledează pentru păstrarea statutului de membru al UE se bucură de o anumită prioritate. Sondajele efectuate de compania Survation la 20 iunie arată că pentru ieșirea Marii Britanii din UE ar pleda 43,8 la sută, pentru rămânere – 44,9 la sută, iar indeciși sunt 11,3 la sută.
Compania ORB International a prezentat și ea niște date care arăta o creștere în favoarea taberei Pro-UE: 53 la sută în favoarea rămânerii, 46 la sută pentru părăsire, iar 2 la sută sunt indeciși.
Poziția Rusiei și SUA față de BREXIT
Președintele rus Vladimir Putin a declarat că inițierea referendumului pentru ieșirea Marii Britanii din UE reprezintă o formă de șantaj a premierului britanic David Cameron la adresa Bruxellesului, iar președintele SUA Barack Obama declara că votul în favoarea BREXIT-ului se va răsfrânge negativ asupra tratativelor pentru acord de liber schimb cu SUA, care va fi amânat pentru cel puțin un deceniu.
Poziția Bruxellesului
Oficialii europeni au evitat să se implice direct în dezbateri, încercând să evite învinuirile de imixtiune în politica internă a Marii Britanii. Cu toate acestea, unii nu s-au ferit să facă declarații pe marginea subiectului. Președintele Consiliului European consideră că un eventual BREXIT ”va însemna sfârșitul civilizației occidentale” și va favoriza ascensiunea mișcărilor eurosceptice, iar șeful Comisiei Europene Jean-Claude Juncker consideră că ieșirea Marii Britanii din UE „ar putea avea niște consecințe imprevizibile”.
Poziția unor state și a unor politicieni
Președintele Ungariei, Viktor Orban a îndemnat britanicii să voteze pentru rămânerea în componența UE, în pofida faptului că este cunoscut drept un lider politic cu viziuni eurosceptice. Cancelarul german Angela Merkel a declarat că Marea Britanie va fi izolată și își va pierde influența pe plan internațional în cazul în care cetățenii vor susține ieșirea țării din Uniunea Europeană. Unicii lideri politici care au susținut BREXIT au fost Marine Le Pen și candidatul republican pentru funcția de președinte al SUA Donald Trump.
Sondajele realizate în țările europene arată de asemenea că opinia publică nu susține BREXIT-ul. Potrivit studiului PEW Research, 70 la sută din cetățenii europeni dezaprobă BREXIT și doar 16 la sută acceptă această opțiune. 89 la sută dintre suedezi, 75 la sută dintre olandezi, 74 la sută dintre germani, 70 la sută dintre unguri și spanioli, 66 la sută dintre polonezi, 65 la sută dintre greci, 62 la sută dintre francezi și 57 la sută dintre italieni consideră că ieșirea Marii Britanii din UE nu este un lucru bun.
