Klaus Iohannis, scos din joc de Camera Deputaților

© privesc.euKlaus Iohannis
Klaus Iohannis - Sputnik Moldova
Abonare
Călin Popescu-Tăriceanu, președintele Senatului, a inițiat proiectul de lege prin care se propune excluderea șefului statului și a ministrului Justiției din procedurile de numire a conducerii unei instituții importante pentru statul de drept.

BUCUREŞTI, 15 iunie — Sputnik. Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi numirea procurorilor şefi ar urma să nu mai fie emise de şeful statului şi de ministrul de Justiţie, informează agenţia Agerpres.

Călin Popescu-Tăriceanu doreşte ca în funcţiile de conducere să nu mai fie implicat factorul politic. Astfel, preşedintele Senatului a propus un proiect de lege pentru modificarea Statutului judecătorilor şi procurorilor prin care preşedintele ţării şi ministrul Justiţiei să fie excluşi din procedurile de numire a conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a procurorilor şefi.

"Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îşi numeşte, dintre judecătorii care au funcţionat la această instanţă cel puţin doi ani, preşedintele, vicepreşedintele, preşedinţii de secţii", prevede proiectul preşedintelui Senatului.

Clădirea Guvernului - Sputnik Moldova
Moțiunea de cenzură: acum sau la toamnă. Klaus Iohannis, piedica PSD

Potrivit acestuia, revocarea din funcţie a preşedintelui, vicepreşedintelui sau a preşedinţilor de secţii se face de către ÎCCJ. În expunerea proiectului se arată că "în spaţiul public şi nu numai în România, în toată lumea, se desfăşoară o dezbatere legată de modalităţile cele mai potrivite pentru a asigura independenţa justiţiei şi pentru a scoate actul de justiţie de sub influenţa prea mare a factorului politic".

În momentul de faţă, legea prevede că preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţii ai ÎCCJ sunt numiţi de către preşedintele României, la propunerea CSM. Iniţiativa lui Tăriceanu ar însemna că numirile să depindă numai de Instanţa supremă, "fără niciun fel de intervenţie politică din afară".

Termenul pentru dezbatere şi vot final a fost 6 iunie, dar fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată, ţinând cont de prevederile art. 75 alin. (2) din Constituţie şi ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Fluxul de știri
0