Republica Moldova
Citiți pe site-ul Sputnik Moldova reportaje despre oameni ieșiți din tipare, istorii cutremurătoare și fenomene care au loc în societatea noastră

Cernobîlul e în noi: cum trăiesc astăzi lichidatorii avariei

© из архива Сергея СулинаСергей Сулин
Сергей Сулин - Sputnik Moldova
Abonare
Moldova îşi aminteşte astăzi de explozia care a avut loc acum 30 de ani la Centrala Atomoelectrică Cernobîl și îi cinsteşte pe participanții la lichidarea consecinţelor acesteia. Alături de o întreagă generație de locuitorilor din multe țări, ei au devenit ostatecii radiației radioactive.

CHIȘINĂU, 26 apr — Sputnik. Acum treizeci de ani, la Centrala Atomoelectrică Cernobîl a explodat unul dintre reactoare. Consecințele acestui incident sunt cunoscute de toți, iar ecourile lui se resimt până în prezent.

Cei care s-au născut în acel an în Europa și în partea europeană a URSS sunt numiți "generația Cernobîl", în Moldova acest lucru neavând nevoie de descifrare.

Iar cei care au participat la lichidarea consecințelor avariei sunt numiți "de la Cernobîl", anume așa, în ghilimele, nu după locul de trai, ci a faptei eroice săvârşite. Tot așa cum sunt numiți "afganezi" luptătorii noștri internaționaliști.

Comemorarea participanților lichidării avariei de la Cernobîl a început deja. În Chișinău și în alte localități au loc diferite manifestații.

Саркофаг над четвертым энергоблоком Чернобыльской АЭС. - Sputnik Moldova
Republica Moldova
Moldova comemorează victimele accidentului nuclear de la Cernobîl

Președintele Uniunii Cernobîl din Moldova Tudor Căpățână a invocat, luând cuvântul pe scenă, momentele pe care le-a trăit alături mulți alţi compatrioți de ai săi acum 30 de ani:

"A fost o catastrofă groaznică. Noaptea, la 01.23, la stație s-au produs două explozii. A început scurgerea substanţelor radioactive. Zona din apropierea centralei și toate raioanele locuite din apropiere au fost contaminate. Orașul Pripeati a fost evacuat, însă abia după 14 ore. Toți locuitorii din oraș, inclusiv copiii, s-au aflat sub influența radiației în tot acest timp. După explozie, aici au început a veni muncitorii. Printre ei erau și locuitori din Moldova. Oamenii își sacrificau viața pentru a construi deasupra reactorului un sarcofag. Dacă acest lucru nu ar fi fost făcut, atunci locuitorii din Ucraina, Belarus, Rusia și din toată Europa ar fi fost expuşi unei doză foarte mari de radiație".

La lichidarea consecințelor avariei de la Cernobîl au participat 3550 de locuitori ai Moldovei. Astăzi, dintre aceştia au mai rămas în viaţă doar 2200, cea mai mare parte dintre ei fiind invalizi de diverse categorii, deoarece au fost expuşi unei doze mare de radiație.

Serghei Sulin — pictor și arhitect, membru al Uniunii Artiștilor Plastici și Asociației Scriitorilor Ruși, conduce Asociația Pictorilor Ruși din RM "M-Art" și predă desenul la Şcoala de Arte Alexei Stârcea.

Interlocutorul nostru avea 28 de ani, atunci când în mai 1987 a fost trimis să lichideze consecințele avariei de la Cernobîl. El a condus un pluton al companiei cercetașilor de radiație chimică. În "zona moartă" (așa numeau cei de aici zona de excludere), Sulin s-a aflat timp de o lună, care i-a marcat viața pentru totdeauna.

"Într-o lună cât m-am aflat la Cernobîl, am luat o doză de radiație de 10 remi. Așa este scris în carnetul meu militar. Împreună cu mine, în zonă munceau mii de oameni. Era greu de dus o evidență cine și ce doză de radiație a primit. Încolo mergeau tineri și sănătoși, iar acasă se întorceau bolnavi",a spus pictorul.

Acum el este invalid de gradul II și este inapt de muncă în proporție de 70 la sută.

"Mă doare tare spatele. În fiecare an, cei de la Cernobîl trec un control medical. Noi avem dreptul de a merge la sanatoriu și primim unele medicamente fără plată", a spus Sulin.

Radiația luată la centrală și în zona afectată a avut consecințe serioase nu numai pentru lichidatorii consecinţelor avariei, ci și pentru toți locuitorii din Ucraina, partea europeană a Rusiei, Belarus, Moldova, Polonia etc.

Mulți copii bolnavi s-au născut în Moldova în anul catastrofei.

"Soția mea era însărcinată atunci. Povestea că se odihnea în parc, iar alături de ea albinele cădeau moarte. Fiica mea cea mare nu are un rinichi. Cea mai mică are și ea probleme de sănătate — are tensiune arterială ridicată. De două-trei ori pe săptămână ea nu merge la școală din cauza durerilor de cap", a subliniat interlocutorul.

Evident, Cernobîlul este pentru pictor o temă permanentă de creație. În ultimii 12 ani, Sulin a organizat peste 200 de expoziții dedicate catastrofei de la  Centrala Atomoelectrică de la Cernobîl, zonei de excludere, lichidatorilor avariei.

În prezent, Sulin caută sponsori pentru a edita un album de artă şi publicistică "Reportaj de la Cernobîl". Statul nu intenţionează să cheltuiască nici un bănuț pentru acest proiect. De altfel, ca și pentru muzeul și monumentul consacrate lichidării catastrofei de la Cernobîl.

Fluxul de știri
0