CHIŞINĂU, 22 feb – Sputnik. Gazul rusesc importat de România şi pompat spre ţările balcanice tranzitează Republica Moldova, accentuând importanţa Chişinăului. Amânarea construcţiei unui gazoduct prin Marea Neagră face ca Republica Moldova să mai joace o perioadă un rol important pe piaţa regională a gazelor.
Potrivit statisticilor din ultimii ani, volumul gazelor naturale ruseşti care tranzitează Republica Moldova depăşeşte cifra de 19 miliarde de metri cubi anual.
Totodată, specialiştii subliniază că Rusia va căuta să reducă la maximum dependenţa de Ucraina la transportarea gazelor spre Europa, prin construcţia de conducte ce vor ocoli teritoriile controlate de Kiev. În momentul în care va începe să funcţioneze un gazoduct mai la sud de Republica Moldova, Chişinăul şi Kievul vor deveni automat actori minori pe piaţa regională a gazelor, al căror statut va fi în primul rând de consumator final. Iar Republica Moldova va depinde atunci şi mai multe de natura relaţiilor ruso-ucrainene, dar şi de atitudinea autorităţilor de la Bucureşti faţă de cele de la Chişinău.
Pentru Chişinău asta înseamnă o poziţie mult mai slabă în negocierile cu Moscova pe marginea mai multor subiecte importante din agenda bilaterală. Totodată, aşa cum au arătat specialiştii, gazoductul Iaşi-Ungheni, în jurul căruia s-a făcut atâta zarvă, nu poate să asigure cu gaze decât raionul Ungheni din republica Moldova. Mai mult, încă nimeni nu a răspuns la întrebarea privind sursele din care conducta respectivă ar putea fi umplută cu gaze.
Un alt aspect la care atrag atenţia specialiştii este „precedentul creditului românesc” de 150 de milioane de euro, despre care se discută din 2015. Semnificativ este faptul că România dictează Chişinăului condiţii, pliindu-se sută la sută pe criteriile impuse de Washington şi Bruxelles. Asta înseamnă, potrivit mai multor experţi, că interconexiunile energetice „cu efect salvator” despre care se vorbeşte în ultimii ani ar putea deveni noi cauze ale unor noi dependenţe energetice pentru Republica Moldova.
În acest context este cazul să fie subliniat şi acel fapt că acum câţiva ani România a refuzat să colaboreze cu „Gazprom” în vederea construcţiei unei conducte de gaz de alternativă prin Marea Neagră. Iar relaţiile româno-ruse au fost afectate şi de faptul că autorităţile de la Bucureşti au admis instalarea unei baze militare americane pe teritoriul României şi au pus la dispoziţia SUA infrastructura portuară românească.
În actualele circumstanţe, potrivit experţilor, Republica Moldova nu poate să mizeze pe sprijinul permanent şi necondiţionat al României, or, dincolo de declaraţii şi de unele gesturi reale de susţinere, aceasta are atât posibilităţi economice destul de limitate, dar şi o libertate destul de redusă în luarea unor decizii de importanţă regională.
Iată de ce sarcina diplomaţiei de la Chişinău este stabilirea unui dialog permanent cu toţi actorii importanţi din regiune, prin care să fie promovate de o manieră profesionistă interesele Republicii Moldova. Totodată, sarcina autorităţilor de la Chişinău este să ia măsuri corecte şi sigure din punct de vedere strategic de dezvoltare a economiei, pe care să le implementeze cât mai curând, profitând inclusiv de faptul că pentru o vreme va fi amânată construcţia unui gazoduct rusesc nou prin Marea Neagră, cu ocolirea teritoriului Ucrainei, precum şi al Republicii Moldova.
