Nu ne interesează în acest context gluma sarcastică a lui Voronin despre „padruga lui Ghimpu”. Nici faptul că Zotea susţine că nu-i prima dată când „cineva, din interese necinstite”, ar pune-o „la mezat, ţinta fiind, de fapt, Mihai Ghimpu şi Partidul Liberal”.
Altceva contează în mesajul-replică şi anume asta: „am ajuns în această funcţie prin propria muncă, făcută cu onestitate şi dăruire”.
La prima vedere totul este frumos. Dânsa a muncit şi a reuşit. A ajuns acolo unde şi-a dorit să ajungă. A fost observată şi promovată. Tânăra susţine că nu a furat, nu este exponenta unor grupuri care urmăresc banul public şi nici nu a beneficiat de suportul unor părinţi influenţi.
„Am muncit şi am ajuns; am devenit deputat după multă trudă; am fost promovată/promovat; vreau să fac ceva pentru ţara aceasta” – aproximativ în aceşti parametri este perceput de către societatea moldovenească „deputatul exemplar, onest şi care îşi merită fotoliul”.
Însă anume aici greşim lamentabil. De ce? Pentru că deputaţii ţării nu trebuie să fie observaţi de patronii de partide şi promovaţi. Ei nu trebuie să fie „votanţii din parlament”. Pe cei care îşi doresc să facă carieră, să fie observaţi şi promovaţi, îi îndemnăm să îşi caute locul în administrarea afacerilor, în întreprinderi private, de stat sau municipale, în societatea civilă, în ştiinţă, în cultură, în medicină etc. Domenii pentru a face carieră sunt o mulţime. Acolo chiar este cazul să doreşti şi să reuşeşti să „faci ceva”.
Însă altfel stau lucrurile atunci când este vorba despre organul legislativ şi reprezentativ suprem al ţării. Acolo avem nevoie de altfel de deputaţi şi anume de oameni care ajung în Parlament în virtutea faptului că anume de viziunea, de experienţa, de cunoştinţele şi de dorinţa lor de a realiza transformări şi performanţe concrete în anumite domenii are nevoie ţara. Deputatul trebuie să aibă această vocaţie. Avem nevoie de deputaţi care ştiu exact pentru ce anume vor să ajungă în Parlament. E greşită motivaţia acelui deputat care „vine să facă ceva”, or activitatea legislativă este concretă din prima clipă a validării mandatului.
„Vreau să devin deputat ca să fac şi eu ceva bun pentru ţară” – auzim adesea asemenea explicaţii. Dar ce anume vrei să faci? Vrei să lucrezi ca deputat pentru că eşti băiat bun sau fată de treabă şi pentru asta poporul ar trebui să te angajeze şi să-ţi dea salariu gras?
Observaţiile din acest text nu o vizează în mod special pe Alina Zotea, ci se referă la toată experienţa parlamentară a Republicii Moldova. Aici, de dragul adevărului, trebuie să menţionăm că am avut şi legislatori marcanţi şi onorabili în diferite legislaturi. Iar dacă tocmai cazul Alinei Zotea ne-a determinat să scriem aceste rânduri, îi urăm succes în a ne convinge că dânsa face parte din lista legislatorilor de valoare ai ţării.
