CHIŞINĂU, 27 aug – Sputnik. Despre realizările şi nereuşitele ţării noastre a vorbit, în studioul Sputnik Moldova, istoricul, scriitorul, profesorul universitar Ion Ţurcanu, unul dintre cei 278 de deputaţi ai primului Parlament al RSSM, apoi al Republica Moldova, care au votat la 27 august 1991 Declaraţia de Independenţă.
„E greu de spus care au fost atunci aşteptările noastre. Eram cu toţii optimişti şi credeam că ceea ce facem va avea un rezultat benefic pentru toată lumea. Câte ceva s-au reuşit, nu putem spune că nu s-a făcut nimic. Poate că eram bine intenţionaţi, însă nu aveam atunci pregătirea necesară şi nici experienţă politică” a spus Ion Ţurcanu.
Fostul deputat pune acest fapt pe lipsa tradiţiei administrative şi a unei pregătiri corespunzătoare a politicienilor din acele timpuri, întrucât „deciziile mari, care influenţau mersul lucrurilor în ţara noastră, se luau la Moscova. În parte a fost şi vina noastră”. Eşecurile şi neîmplinirile Republicii Moldova sunt cauzate de startul lent şi nesigur din cauza „apariţiei unui stat nou, fără tradiţie şi experienţă istorică”, a menţionat Ţurcanu. „Pe lângă greşelile pe care le-au făcut guvernările de până acum”, spune el „au fost şi condiţiile obiective, care ţin de organismul statal nou creat, fapt care a determinat greutăţi inerente”.
Fiind solicitat să compare calea anevoioasă a Republicii Moldova în contextul succeselor obţinute de alte foste republicii sovietice sau state din fostul lagăr socialist, Ion Ţurcanu a subliniat diferenţa de principiu, şi anume faptul că celelalte ţări aveau un capital istoric de sute de ani, iar în conştiinţa oamenilor s-au păstrat vechile deprinderi de viaţă, corecte şi responsabile. „Experienţa istorică, tradiţia istorică sunt un fenomen complex”, a adăugat istoricul. „Caracteristicile Ţărilor Baltice, vă spun din propria experienţă, sunt modul de viaţă şi o mentalitate diferită. Este vorba de o tradiţie de sute de ani pe care noi nu o aveam. Mentalitatea individuală şi colectivă le-a permis să obţină mult mai repede rezultate palpabile”, a explicat el.
Scriitorul a menţionat că succesul ţine de elita politică, de responsabilitatea acesteia în a-şi face datoria de a servi poporul ţării sale. „La noi funcţionarul nu se gândeşte să slujească statul şi poporul sării, dar fără această mentalitate de a servi cetăţenii, omul nu este bun de nimic. El îşi va urmări propriile interese, dar nu cele ale binelui comun”, a spus Ion Ţurcanu.
Un citat din Proclamaţia de Independenţă sună în felul următor: „Republica Moldova este un stat SUVERAN, INDEPENDENT şi DEMOCRATIC, liber să-şi hotărască prezentul şi viitorul fără nici un amestec dinafară, în conformitate cu idealurile şi năzuinţele sfinte ale poporului, în spaţiul istoric şi etnic al devenirii sale naţionale”. Deputatul primului parlament al RM a făcut, în baza acestui citat, referinţă la situaţia de astăzi a ţării spunând că cuvintele sunt frumoase, însă au un caracter pur declarativ. Caracterizând starea democraţiei, acesta a spus că „poporul are dreptul de a lua decizii şi anume în procesul electoral, votând parlamentarii şi având anumite aşteptări. Oamenii care merg la vot au gânduri frumoase şi cred că cei pe care îi vor alege le vor îndreptăţi aşteptările. Însă ei se înşeală de fiecare dată”, a subliniat Ion Ţurcanu. În ce priveşte Independenţa, el a spus că „nu prea suntem independenţi, nu doar din cauza factorilor subiectivi, sunt şi condiţii obiective. Simţim influenţa factorului din Răsărit, dar şi a celui din Apus, care nu reuşeşte să influenţeze, aşa cum ar dori, politicienii din Republica Moldova să urmeze calea europeană”. El a mai adăugat că are îndoieli în privinţa faptului că guvernarea de astăzi este proeuropeană, acest lucru manifestându-se mai mult declarativ, dar nu şi de facto. Îndoielile sunt faţă de ce spun şi ce fac. „Dar nu ne îndoim că ei îşi urmăresc propriile interese”.
Înainte de a vorbi despre realizările ţării noastre, istoricul a enumerat mai întâi a eşecurile, şi anume distrugerea agriculturii, a industriei, în special a celei alimentare şi uşoare care aveau baza de materie primă autohtonă, pământurile în paragină din cauza lipsei de mijloace financiare pentru prelucrarea, irigarea lor, lipsa de logistică şi organizare în acest sector. Totuşi, a menţionat el, „comerţul se dezvoltă relativ bine, şi în infrastructură sunt ceva mişcări pozitive.
Cea mai mare realizare, în opinia scriitorului, este în domeniul culturii, pentru că spre deosebire de începutul anilor 90, acum foarte multă lume vorbeşte frumos limba română.
Ion Ţurcanu s-a arătat îngrijorat de starea financiară precară a Republicii Moldova şi a dependenţei acesteia de mijloacele venite de la instituţiile financiare internaţionale şi de banii pe care îi trimit acasă cetăţenii noştri care muncesc peste hotare. Un alt aspect important, care demonstrează lipsa de responsabilitate a clasei politice, este lipsa unei clase medii în societate şi diferenţa mare dintre starea financiară a oamenilor simpli şi a celor aflaţi la putere.
Domeniile în care ar trebui să se impună statul nostru, în opinia fostului deputat sunt învăţământul, educaţia şi ştiinţa. El a accentuat că învăţământul este într-o stare precară şi nu este la cel mai înalt nivel, motiv pentru care mulţi tineri preferă să meargă la studii în exterior. Nici situaţia profesorilor nu este una îmbucurătoare, spune Ion Ţurcanu, „Dacă e să o compar cu perioada sovietică, de exemplu, situaţia este mult mai proastă acum. Profesorii se bucurau de un prestigiu foarte mare în societate. Acum nu mai au autoritatea de altădată. Din această cauză, nici tineretul nu se avântă să facă ştiinţă”.
În concluzie, invitatul studioului Sputnik Moldova ne-a îndemnat să nu ne lăsăm descurajaţi, ci să fim optimişti. „Optimismul trebuie dublat cu munca. Trebuie să muncim mai mult”, a încheiat Ion Ţurcanu.
