CHIȘINĂU, 20 aug – Sputnik. Actorul Lev Durov a decedat joi, 20 august, la Moscova, a relatat pentru RIA Novosti fiica sa, Ecaterina Durova.
Lev Durov s-a născut la 23 decembrie 1931 la Moscova. El provine din renumita dinastie a artiștilor ruși de circ – dresori și clovni. În anul 1967, Lev a fost primit în trupa Teatrului Dramatic de pe Malaia Bronnaia din Moscova. Din anul 1954, a început să se producă în filme, interpretând pe parcursul vieții în jur de 200 de roluri.
Pe când era elev, s-a înscris în cercul dramatic de pe lângă Palatul pionierilor. După care a urmat renumita Școală-studio a Teatrului Artistic din Moscova. La absolvirea școlii, Constantin Șah-Azizov, directorul Teatrului central pentru copii, l-a invitat să facă parte din trupa acestuia. Chiar la prima întrunire a trupei în noua componenţă, Durov îl cunoaşte pe marele regizor Anatoli Efros, de care nu s-a despărțit timp de 30 de ani și care i-a modelat în multe privințe cariera actoricească.
A debutat în teatru în anul 1955, în spectacolul „Într-un ceas bun”, montat de Efros după piesa dramaturgului Victor Rozov. I-a avut ca parteneri pe Oleg Efremov, Oleg Anufriev, Ghennadi Pecinikov. După 10 ani de muncă în acest teatru, a plecat împreună cu mentorul său Efros la Teatrul comsomolului leninist. A rămas acolo doar patru ani, jucând în spectacole ca „Se toarnă un film” și „104 pagini despre dragoste” (piese de Edvard Radzinski), „Pescărușul” de Cehov, „În ziua nunții” de Rozov – toate montate de Efros.
După ce a fost izgonit din teatru, Efros și-a luat cu el câțiva artiști printre care se număra și Durov. Astfel, a început în 1967 cariera sa la teatrul de pe Malaia Bronnaia unde a rămas până la sfârșitul vieții și unde a interpretat roluri memorabile în spectacole ca „Romeo și Julieta”, „Otello” de Shakespeare, „Trei surori” și „Pescărușul” de Cehov, „Însurătoarea” de Gogol și „Fratele Alioșa” de Dostoievski.
Paralel cu teatrul, Durov și-a început și cariera în cinematografie. Începând cu 1954, actorul nu a renunțat la platourile de filmare până în ultima clipă a vieții, fiind foarte solicitat de regizori. Și aici i-a mers: a avut norocul să joace în filmele unor regizori consacrați precum Mihail Romm (în „9 zile dintr-un an”), Tatiana Lioznova (în „17 clipe ale primăverii”); a colaborat cu Gheorghe Danelia, cu Vasile Șukșin.
Regizorii erau atrași nu numai de talentul multilateral al lui Durov. Actorul era interesant ca personalitate, era un om cu totul deosebit. Nu era un simplu interpret al rolurilor sale, ci era în același timp și coautor al filmului sau al spectacolului în care se producea. Era plin de idei, improviza.
Lev Durov era întotdeauna în centrul atenției. Avea o artă aparte de a povesti, un umor și o energie molipsitoare. Reușea să facă enorm de mult: juca în teatru, se filma, avea cursuri cu studenții, scria cărți.
