CHIŞINĂU, 31 iul – Sputnik. Lui Vladimir Plahotniuc i se atribuie deseori calitatea de nume comun în Moldova. Ori societatea este pasionată de conspirologie, ori figura respectivă devine tot mai importantă?! Ba „păpuşar”, ba businessman controversat, ba oligarh atotputernic sau un „norocos”. Şi în acelaşi timp, în opinia multora, el este un organizator genial, un businessman talentat, un om al deciziilor paradoxale.
Iată şi această mişcare neaşteptată a lui Plahotniuc — renunţarea la mandatul de deputat – a iscat iarăşi o agitaţie nesănătoasă în jurul numelui acestuia. Dacă anumite medii de informare, în opoziţie faţă de actualele autorităţi, caută ca de obicei în deciziile lui Plahotniuc argumente pentru a-l ponegri şi mai mult, mai mulţi experţi încearcă, dimpotrivă, să analizeze obiectiv situaţia.
Astfel, opinia principală avansată de mass-media de opoziţie cu privire la renunţarea la mandat este că Plahotniuc vrea să ajungă preşedinte al Moldovei şi îşi pregăteşte deja terenul pentru asta.
Ne vom permite însă să întrebăm, în cazul în care ar fi aşa, este bine sau este rău că Plahotniuc vrea să devină preşedinte şi cine ar putea să-l susţină în acest demers?
Pentru a răspunde la această întrebare, ar trebui să analizăm câteva aspecte:
1 Atitudinea partenerilor externi ai Republicii Moldova faţă de Plahotniuc. În această chestiune situaţia arată destul de paradoxal. La prima vedere, şi SUA, şi Europa, şi Rusia par să aibă, în cel mai bun caz, o atitudine circumspectă faţă de Plahotniuc. Motive pentru aceasta ar fi destule. Şi chiar dacă motivele acestora sunt diferite, la baza lor stă un singur lucru – îndoiala în sinceritatea promisiunilor acestuia. În acelaşi timp, toţi partenerii externi ai Moldovei îşi dau bine seama că Plahotniuc este singura figură politică ce deţine puterea reală. Prin urmare, oricât de ofensator ar părea acest lucru pentru politicienii noştri, experţii consideră că este anume aşa, iar agenţia Sputnik ştie de ce – „toate drumurile duc la Roma”, adică la Plahotniuc. Această realitate este bine cunoscută şi la Moscova, şi la Bruxelles, şi la Washington.
2 Atitudinea partenerilor interni din Moldova faţă de Plahotniuc. Aici situaţi este cunoscută de toţi, şi nu de ieri-de azi. Interlocutorii Sputnik Moldova nu ne-au spus nimic nou în acest sens. Plahotniuc, având capacităţi organizatorice neordinare şi o echipă talentată, practic, a reuşit să concentreze în mâinile sale toate pârghiile puterii.
Un anumit gen de relaţii s-au format între acesta şi formaţiunile politice. În opinia experţilor, cu majoritatea dintre acestea, inclusiv cu cele aflate în opoziţie faţă de actuala putere, Plahotniuc are relaţii strânse, atât cu liderii lor, cât şi cu principalii jucători. Ceea ce îi permite să joace „partide de şah” deosebit de ingenioase. Interlocutorii agenţiei au remarcat un detaliu deosebit de interesant: multe dintre instituţiile de presă de opoziţie erau până nu demult dependente de Plahotniuc, iar altele continuă să rămână şi astăzi – care în virtutea unor angajamente şi relaţii anterioare, care a celor dobândite recent, însă la fel de solide. Poate că anume acestora le serveşte demonizarea lui Plahotniuc, în încercarea de a îndepărta orice bănuială?
3 Acum, după cele expuse, principala concluzie a experţilor: dacă Plahotniuc ocupă un loc atât de important în Moldova, de ce n-ar ajunge preşedinte de ţară?
În esenţă, de facto el conduce republica. Poate că, ieşind din umbră şi căpătând împuterniciri legale, el va pute să dezmintă toate speculaţiile la adresa sa şi să demonstreze că în Moldova pot fi realizate multe lucruri pozitive, având dorinţa, capacitatea şi experienţa politică şi economică acumulată în ultimii ani.
Vom trăi şi vom vedea, dacă însă nu vom lăsa iarăşi ghidaţi de vechiul obicei de a vedea tot răul în preajmă. Cea mai mare greşeală a oamenilor este convingerea că „nimeni nu-i profet în ţara lui”. Poate că a venit timpul să o corectăm deja…
