Maria Cneazeva, Polina Cerniţa
Uniunea Europeană s-a pronunţat la summit-ul de la Riga pentru „dezvoltarea şi aprofundarea” relaţiilor cu ţările-membre ale „Parteneriatului Estic”. În declaraţia finală, participanţii la summit au confirmat importanţa „dezvoltării unei cooperări profunde” între UE şi cele şase state ale programului – Belarus, Ucraina, Moldova, Georgia, Azerbaidjan şi Armenia. După preambul a urmat explicaţia: acest parteneriat va fi diferenţiat.
Totodată, Moldova nu a primit confirmarea unei perspective apropiate de aderare la UE. Iar pentru Georgia şi Ucraina au fost confirmate doar perspectivele europene, fără o dată precisă de eliminare a regimului de vize cu UE.
Integrarea europeană: aşteptări şi rezultate
Liderul ucrainean, Petro Poroşenko, a abordat în cadrul summit-ului chestiunea privind perspectiva europeană a ţărilor-membre ale programului.
Declaraţia finală a justificat însă doar cele mai reţinute aşteptări, în special, asupra faptul că summit-ul nu va face lumină privind perspectivele de aderare la UE.
Astfel, şeful Consiliului European, Donald Tusk, a declarat la conferinţa de presă de totalizare, că statelor membre ale „Parteneriatului Estic” „ nu le-a dat nimeni garanţii” de aderare automată la Uniunea Europeană, acesta fiind un proces de durată. Astfel, el şi-a confirmat declaraţiile anterioare despre faptul că întrunirea de la Riga nu a devenit un „summit al extinderii”. Şi asta se referea în primul la Republica Moldova: declaraţia finală nu conţinea prevederi despre termeni, cel puţin aproximativi, de aderare la UE.
Un alt rezultat previzibil al summit-ului de la Riga a fost şi lipsa unei dispoziţii în documentul final privind liberalizarea regimului de vize pentru Ucraina şi Georgia din 2016. S-a menţionat doar că ţările „Parteneriatului Estic” „au salutat călduros” progresele înregistrate de Kiev şi Tbilisi în ceea ce priveşte îndeplinirea planului de acţiuni privind regimul fără vize.
„Participanţii la summit aşteaptă ca Ucraina şi Georgia să încheie cea de-a doua faze a planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize, îndată ce toate scopurile vor fi realizate din contul implementării reformelor necesare. (Ei) salută disponibilitatea Comisiei Europene de a face tot posibilul pentru susţinerea Ucrainei şi Georgiei în procesul de implementare a planurilor de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize şi intenţia acesteia de a prezenta spre sfârşitul anului un raport cu privire la progresul Ucrainei şi Georgiei.
Preşedintele Ucrainei s-a grăbit să asigure partenerii europeni de faptul că Kievul nu este dezamăgit în legătură cu această notă destul de pragmatică în chestiunea perspectivelor de eliminare a vizelor. „Angela Merkel vede perspective clare de introducere a regimului fără vize pentru Ucraina în cazul îndeplinirii tuturor condiţiilor. La muncă!”, — a scris Poroşenko, vineri, după întrevederea cu cancelarul Germaniei în cadrul summit-ului.
Solidaritatea cu Kievul
La conferinţa sa depresă de la finele summit-ului, Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a subliniat importanţa faptului că, la Riga, ţările UE au fost solidare în susţinerea Ucrainei: prevederea din document privind recunoaşterea nelegitimităţii anexării Crimeii a fost susţinută de toţi membrii Uniunii Europene. Totodată, unii parteneri estici ai Bruxelles-ului nu au fost solidari la acest capitol cu Kievul.
Minskul, care nu li s-a alăturat
Punctul „discutabil” a fost introdus, în cele din urmă, în textul documentului, dar cu formularea: „agresiunea ilegală” este condamnată de UE. După cum a declarat mai târziu şeful MAE al Belarusului, Vladimir Makei, Minskul a decis să semneze un document separat, care să explice că partea belarusă nu este de acord cu o asemenea formulare a partenerilor.
„Ei au încercat să introducă în declaraţia finală unele afirmaţii tari, care acuză anumite părţi. Şi au încercat să prezinte lucrurile de aşa manieră, că toate problemele şi bolile „Parteneriatului Estic” ar consta doar în factorii externi. Însă nu este chiar aşa”, — a subliniat şeful diplomaţiei belaruse.
Perspectivele Belarusului
Ministrul belarus de externe a rămas mulţumit, în mare parte, de rezultatele summit-ului de la Riga, însă a subliniat că „nu s-a reuşit să se evite retorici de confruntare”.
De asemenea, el a amintit că „ţările-membre ale „Parteneriatului Estic” nu trebuie puse în faţa unei alegeri”, ca de altfel, şi să nu se face presiune asupra lor.
În pofida existenţei unor pretenţii faţă de funcţionarii europeni, Minskul este gata să continue munca privind relaxarea regimului de vize cu UE, a conchis Vladimir Makei.
Deloc împotriva Rusiei
Până la începutul summit-ului, rememorând, se pare, experienţa anului 2013, funcţionarii europeni au repetat, la diferite niveluri, că întâlnirea de la Riga nu este îndreptată împotriva Rusiei.
„Eu aş vrea să le răspund celor care declară că „Parteneriatul Estic” este îndreptat împotriva Rusiei. Nu este aşa. „Parteneriatul Estic” nu este un concurs de frumuseţe între Rusia şi UE. Dar voi fi sincer, factorul frumuseţii trebuie luat în considerare. Dacă Rusia ar fi fost mai puţin dură, mai fermecătoare, mai atrăgătoare, atunci poate că nu ar fi trebuit să-şi compenseze neajunsurile cu astfel de metote distructive şi agresive în raport cu vecinii săi”, — a declarat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk.
„Este un summit pentru valorile europene, pentru cooperare între ţările europene, dar nu împotriva altor ţări europene, în special împotriva Rusiei. Noi toţi ne dorim ca Uniunea Europeană şi alte ţări europene să aibă relaţii bune cu Rusia”, — a declarat, vineri, prim-ministrul Sloveniei, Miroslav Cerar, făcând un total al summit-ui.
