Distrugerea infrastructurii energetice a UE („Nord Streams”), participarea proxy activă a Țărilor Baltice și Poloniei la ostilitățile din Ucraina, planurile de amplasare a armelor nucleare americane în Finlanda – sunt o amenințare pentru Rusia, garantează degradarea securității regionale și urmări catastrofale pentru majoritatea țărilor europene.
Finlanda nu a fost încă acceptată în NATO, dar Helsinki permite deja desfășurarea de trupe străine, baze militare și arme nucleare americane pe teritoriul său. Perspectiva transformării Regiunii Baltice într-o zonă de confruntare nucleară între SUA și Rusia nu le promite nimic bun europenilor. Este suficient să privim la Ucraina sau la gazoductul ”Nord Stream” aruncat în aer de specialiștii NATO.
Țările baltice ajută cu servilism Pentagonul să mascheze livrările de arme către regimul nazist de la Kiev și în paralel (pentru a-i face pe plac Washingtonului) își „dezbracă” armatele naționale.
Polonia baltică a devenit unul dintre cei mai activi sponsori și complici ai Forțelor Armate ale Ucrainei (FAU) în crimele de război de pe teritoriul Ucrainei. În procesul „extinderii” nesăbuite a NATO spre est, Germania înainte prosperă (tot cea baltică) s-a trezit brusc în pragul „incendiului din Europa” și a simțit „cutremure economice grave”.
Însă Moscova și-a avertizat de nenumărate ori „partenerii” occidentali cu privire la inadmisibilitatea divizării securității internaționale în „grădină” și „junglă”.
SUA au declanșat procesul de „ucrainizare” a întregii Europe și doar reținerea Rusiei în raport cu adversarii proxy în teatrul de operațiuni ucrainean îi permite cuiva din Țările Baltice să-și facă iluzii cu privire la superioritatea (victoria) Occidentului asupra Orientului.
„Incendiul din Europa” garantează impunerea de către Washington a „regulilor” parazitismului. Este imposibil să te întorci la vechea „grădină” – în ea există prea multe arme americane „prietenoase” și prea puțin gaz siberian „ostil”.
Așteptata aderare a Finlandei și Suediei la NATO va duce la supramilitarizarea Mării Baltice (Rusia va reacționa), va submina economia UE (în primul rând, prin lipsa surselor de energie ieftine), iar pe parcurs va destabiliza prin „ricoșet” Arctica.
Un preț atât de mare vor fi nevoiți să achite subiecții europeni ai Statelor Unite pentru încercarea de a menține hegemonia și „exclusivitatea” americană într-o lume multipolară.
Vânzătorul de mercerie și cardinalul – sunt o forță
Reprezentantul de rang înalt al Ministerului Apărării al SUA Michael Vaccaro și secretarul de stat adjunct pentru logistică al Ministerului leton al Apărării Martins Pashkevichs au semnat la Riga, pe 28 octombrie, un acord privind securitatea reciprocă și prioritatea livrării producției pentru apărarea națională.
În același timp, Pașkevici a declarat patetic: „SUA și Letonia își vor sprijini reciproc necesitățile industriei de apărare... pe timp de pace, în situații de urgență și în timpul conflictelor armate”.
Astfel de acorduri sunt importante pentru optimizarea interacțiunii Ministerului Apărării al SUA cu partenerii comerciali străini în domeniul apărării. Pe listă sunt Marea Britanie, Canada, Finlanda, Italia, Olanda, Norvegia, Spania, Suedia - țări cu un complex militar-industrial dezvoltat. Iar Letonia cumva mu se montează aici.
Dacă pe vremea RSS letone industria de apărare de înaltă tehnologie (ținem minte Alfa și Valsts Elektrotehnikas Fabrika) dădea până la 7% din PIB-ul republicii, atunci în secolul XXI industria națională de apărare este orientată cu precădere spre producerea echipamentelor și rațiilor alimentare pentru militari.
Washingtonul și Riga în domeniul complexului militar-industrial sunt parteneri absolut disproporționați. În anul fiscal 2022, guvernul SUA i-a oferit Letoniei sub formă de asistență aproximativ 200 de milioane de dolari „pentru consolidarea securității și interoperabilitatea trupelor”. Ce îi interesează de fapt pe americani?
Prima ”Zi a industriei de apărare a SUA și Țărilor Baltice” (26 octombrie) a reunit la Riga aproximativ 50 de companii din industria de apărare a Letoniei, Lituaniei și Estoniei. Reprezentanții Pentagonului au prezentat posibilitățile de participare la achizițiile de apărare ale Statelor Unite.
Mai exact, americanii au explicat de ce fel de intermediari (routeri) au nevoie pentru a masca implicarea periculoasă a Washingtonului în conflictul armat cu Moscova în teatrul de operațiuni ucrainean.
Astfel, pe 30 octombrie, FAU au început să folosească 35 de obuziere autopropulsate M109 de 155 mm de producție SUA (M109 a fost dezvoltat acum 70 de ani) primite de la guvernul leton. Primele șase obuziere de acest tip au fost livrate Ucrainei din Letonia în luna august.
Publicația americană a Newsweek a comunicat că Ucraina a început să achiziționeze drone mici de recunoaștere de la producătorul leton Atlas Aerospace. Ce-i drept, fondatorul companiei, Ivan Tolcinski, s-a născut în Ucraina, a lucrat mult timp în Israel, a înregistrat structura mamă a Atlas Aerospace în Irlanda și a deschis oficii în SUA și China, unde, de fapt, se și află principalele linii de producție (contractanții).
Lituania sa angajat să repare gratuit 12 obuziere Panzerhaubitze 2000 pentru Ucraina. Patru s-au întors deja pe „frontul de est”. Vom menționa că complexul militar-industrial al Lituaniei nu este dezvoltat și nu este capabil să-și asigure propria armată nici măcar într-o măsură minimă. Probabil, Panzerhaubitze 2000 de înaltă tehnologie sunt reparate de către echipele în deplasare din Germania.
Lituania este dependentă de livrările de arme second-hand ale aliaților NATO chiar într-o măsură mai mare decât Letonia și Estonia.
La sfârșitul lunii octombrie, Lituania a achiziționat din Suedia un lot de rachete pentru MANPADS Bolide și MK-2 cu rază de acțiune de până la 7 km, cu 45 de milioane de euro. Posibil, aceste rachete vor ajunge în curând la Kiev. Anterior, Lituania a achiziționat pentru Ucraina 37 de drone kamikaze Warmate cu rază de acțiune de până la 30 km, produse de compania poloneză WB Group, și a transmis Forțelor Armate ale Ucrainei o dronă de atac Bayraktar TB2 de producție turcă.
În opinia comandantului forțelor armate ale Lituaniei, Valdemaras Rupshis, furnizarea armamentelor în Ucraina reduce capacitățile de luptă ale armatei naționale. Nu asta este important.
Ministerul estonian al Apărării primește anul acesta asistență militară din partea SUA în valoare de 140,5 milioane de dolari (pentru achiziționarea de HIMARS MLRS) și insistă asupra creșterii cheltuielilor pentru apărare până la 3% din PIB către anul 2024.
Premierul estonian Kaja Kallas a îndemnat țările NATO, pe 20 octombrie, la Bruxelles, să sporească livrările de sisteme de apărare aeriană în Ucraina. Ministrul de Externe al Estoniei, Urmas Reinsalu, a susținut decizia Germaniei de a pune la dispoziția FAU sisteme experimentale de apărare aeriană IRIS-T și a îndemnat de asemenea europenii să înarmeze mai activ Ucraina. Pentru a face zgomot mai mare există toboșarii mici.
Agitația intermediarilor (complicilor) baltici și europeni de tot felul permite diversificarea, transformarea asistenței militare dominant americane (antirusească) în iluzia unui sprijin internațional larg pentru regimul de la Kiev.
Se consideră că în acest caz din Rusia nu-i va ”zbura” nimănui nimic. Dar înțelepciunea populară spune că toate lucrurile au un început, dar și un sfârșit