„Jackpotul gazelor”: Prin ce a speriat Europa proiectul ambițios al Rusiei și Turciei

Moscova și Ankara lansează cel mai mare hub internațional de gaze. Proiectul a fost coordonat cu Botas, companie care se ocupă de conductele de țiței și gaze naturale, și cu bursa energetică Epias. UE este îngrijorată: la orizont se profilează pierderi de imagine și economice. Ce beneficii vor avea Rusia și Turcia și de ce are temeri Europa - în materialul RIA Novosti.

De ce construiesc

Vladimir Putin a propus la forumul ”Săptămâna Rusă a Energiei” să fie construită încă o conductă de gaze și un hub suplimentar la ”Nord Stream”. Din Turcia, combustibilul va merge în țări terțe, în primul rând în țările europene - dacă vor dori.

După cum a comunicat la sfârșitul lunii octombrie ministrul turc al Energeticii și Resurselor Naturale Fatih Dönmez, lucrările au început deja.

„Întotdeauna ne-am propus scopul de a deveni un centru de gaze”, a subliniat el.

Hubul este o platformă de distribuție, legată cu obiectivele de infrastructură. Gazul ajunge acolo și acolo se formează prețul acestuia.

O șansă rară

După cum a menționat ”Gazprom”, proiectul este avantajos pentru toată lumea – și pentru Moscova, și pentru Ankara și pentru Bruxelles. Acest lucru îl indică și analiștii.

„Turcia va câștiga din tranzitul din Rusia către Uniunea Europeană mult mai mult decât acum, deși, evident, acest lucru nu poate fi considerat drept un înlocuitor deplin pentru ”Nord Streams”: capacitatea fiecăruia dintre ele este de 55 de miliarde de metri cubi. Al celui ”Turc” - de 31,5, al celui „Albastru” – de 16”, explică Leonid Hazanov, expert industrial independent.

Directorul general adjunct al Fondului Național de Securitate Energetică, Aleksei Grivaci, amintește că turcii au fost pasionată decenii la rând de ideea unui hub. Acum visele lor ar putea deveni realitate.

"Turcia va lua jackpot-ul gazelor - va asigura livrările în Uniunea Europeană nu numai din Rusia, ci și din Azerbaidjan, Iran și Turkmenistan", - adaugă Leonid Hazanov. - "Ce-i drept, acest lucru va necesita investiții destul de mari, pe care guvernul și companiile locale de petrol și gaze trebuie să le găsească undeva”.

Gaz „impersonal”

În cazul realizării proiectului, Rusia va expedia o parte din materia primă în Europa, în pofida conjuncturii politice negative, europenii vor primi gaz într-o formă „impersonală”: pe el nu scrie de unde a ajuns acesta pe platforma de tranzacționare. Evident, UE va suporta anumite daune de imagine, în schimb va cumpăra mai puțin GNL scump.

Nu sunt excluse nici pierderile strategice. De exemplu, există riscul ca Germania să cedeze Turciei statutul de cel mai mare hub de gaze din Europa.

UE este îngrijorată de proiect și asigură că nu va cumpăra pentru nimic în lume gaz rusesc. Ministrul Industriei și Comerțului al Republicii Cehe, Jozef Sikela, a recunoscut într-un interviu pentru ziarul turc Dnya că importurile de petrol și gaze generează dispute serioase în Europa, în special în ceea ce privește Rusia.

"Este clar de unde provine acest gaz. Cred că Europa nu îl va cumpăra", a comunicat el.

Există alegere

Experții consideră că tendința UE de a diversifica livrările de surse energetice constituie unul dintre riscuri pentru noul hub. Potrivit estimărilor” Gazprom”, din 1 ianuarie până pe 15 octombrie, pomparea către Europa a scăzut cu 41,4 la sută (cu 63 de miliarde de metri cubi) față de aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit unor pronosticuri, în 2022 corporația ar putea pierde până la jumătate din exporturile sale către țările europene.

”Problemă privind lipsa de solicitare pentru surplusurile de combustibil există într-adevăr, iar hubul mediteranean ar putea să o soluționeze”, spune Nikolai Nepliuev, economist și consultant privat în investiții. Însă chestiunea ține de poziția UE - cât de puternică este acolo dorința de a restricționa și mai departe importurile de gaze din Rusia.

SUA vor continua să facă presiuni asupra Europei. Ei nu au nevoie deloc de un asemenea hub: acum 70% din exporturile americane de GNL merg pe piața europeană. Washingtonul va încerca să influențeze asupra guvernului, ajungându-se inclusiv la sancțiuni, presupune Hazanov.

Disponibilitatea Bruxellesului de a ajunge la o înțelegere depinde de interesul pentru livrările stabile de combustibil și de situația economică ce se înrăutățește.

În această iarnă nu este așteptată o acutizare a crizei: practic toate depozitele europene de gaze sunt pline. Însă, după cum a avertizat șeful Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol, în anul viitor situația ar putea fi mult mai gravă. Europa riscă să rămână în general fără gazul rusesc deja din decembrie - Moscova nu va vinde combustibil în cazul introducerii plafonului de preț. Drept urmare, după cum a calculat IEA, în februarie depozitele vor fi practic goale - nu vor rămâne mai mult de 20 de procente. Și asta chiar dacă se menține nivelul actual al importurilor de GNL, care a crescut cu 65 la sută în opt luni.