CHIȘINĂU, 15 feb - Sputnik. Vor avea de suferit industria, comerțul și băncile. Energeticienii cer să se tempereze abnegația: în continuare nu există alternativă la gazul rusesc, în pofida tuturor eforturilor de a-l înlocui. De ce dependența este atât de mare și poate Uniunea Europeană să-și permită jocuri politice atât de periculoase? – aflați din acest material al RIA Novosti.
Startul de jos
Amenințările anunțate Moscovei de Washington și Bruxelles sunt cele mai dure: deconectarea de la sistemul global de comunicații interbancare SWIFT, închiderea accesului la piețele financiare pentru cele mai mari organizații creditare, anunțarea moratoriului la mijloacele Fondului Monetar Internațional. Marea Britanie deja a pregătit terenul la nivel legislativ – în cazul escaladării situației Londra va punea impune restricții oricăror companii și persoane fizice.
Însă economiștii occidentali avertizează: se pare că europenii subapreciază consecințele acestor măsuri pentru UE. Moscova deține ași mult prea importanți, menționează Financial Times. Și, în caz de necesitate, bineînțeles, vor face uz de ei. Spre exemplu, vor reduce livrările de gaze.
În Marea Britanie, mai bine de jumătate din combustibil constituie importul din Norvegia, Qatar și Rusia. Analiștii chestionați de Financial Times consideră că, spre anul 2030, acest indicator va crește și va ajunge la 70 la sută, spre 2040 – la 80 la sută. Iar în 2050 combustibilii dobândiți de Marea Britanie în Marea Nordului va acoperi doar 15 la sută din consumul intern.
Întrebarea de bază este ce fel de sancțiuni își poate permite Europa? Dependența acesteia în domeniul energetic este enormă: 46 la sută din gazele naturale consumate provin din Rusia. Potrivit COFACE — companie internațională de referință în domeniul asigurărilor de credit, a gestionării riscurilor și a economiei globale – anume din această cauză restricțiile Uniunii Europene nu pot fi considerate a fi “o armă”.
Aceeași situație în cazul petrolului. Așa cum arată COFACE, orice restricționare a livrărilor va conduce la reorientarea lor (cel mai probabil, spre China). Asta, la rândul ei, va duce la creșterea prețurilor și va avea un efect negativ asupra pieței transportului de mărfuri. Pot apărea întreruperi în conductele ucrainene care aprovizionează rafinăriile din Europa Centrală și de Est: Drujba-South și Odesa-Brodî-Plok.
Pe toate fronturile
Dar problema ține nu doar de energie. Rusia este cel mai mare producător de aluminiu (șase la sută din piața globală) și cupru (în jur de zele procente).
Odată cu criza materiilor prime, lumea a fost deja cuprinsă de un deficit sever de metale industriale. Contractele spot la Bursa de Valori din Londra sunt în creștere. Comercianții sunt dispuși să plătească o primă mare doar pentru a obține mărfurile mai repede.
Acum avem o situație extremă, pur și simplu, fără precedent, afirmă Nicholas Snowdon, analist la Goldman Sachs. Oferta nu răspunde deloc la creșterea cererii.
Acesta este rezultatul întreruperilor logistice și al blocajelor impuse de pandemia de covid din ultimii doi ani.
Rezervele de cupru de pe principalele burse de mărfuri abia depășesc 400.000 de tone, ceea ce nu este suficient pentru o săptămână. De asemenea, aluminiul se epuizează, topitoriile din Europa și China reduc producția din cauza creșterii vertiginoase a costurilor la energie.
Potrivit pronosticului companiei “Rusal”, deficitul de aluminiu în 2022 ar putea atinge 1,6-1,7 milioane de tone. Așa cum menționează experții COFACE, este foarte probabilă reducere ofertei pe viitor.
În plus, Rusia furnizează aproximativ 40% din paladiul necesar industriei auto și aproximativ o treime din titanul utilizat în industria aerospațială.
Airbus și Boeing, de exemplu, au nevoie de acest metal. Potrivit Financial Times, în cazul unor noi sancțiuni, o altă lovitură pentru economia europeană va fi distrugerea companiilor mixte din Rusia ale giganților petrolieri BP, Total și Shell.
Nici deconectarea Moscovei de la sistemele internaționale de plăți sau restricția accesului la dolar nu sunt de bun augur. Partenerii economici din Europa vor avea de suferit. Și Rusia este a cincea cea mai mare piață de export pentru UE.
În cele din urmă, Financial Times subliniază că dacă sunt înghețate sume mari din conturile persoanelor juridice rusești, băncile vor suferi pierderi. Datoria corporativă a Rusiei față de instituțiile de credit ale Uniunii Europene este de aproximativ 60 de miliarde de dolari, de aproape patru ori mai mare decât cea americană.
Astfel, subliniază publicația, UE este mai prost pregătită pentru orice restricții în comparație cu Moscova, care ia în mod activ măsuri pentru a reduce costurile oricăror acțiuni neprietenoase ale Occidentului.
Nu există alternative
Între timp, Statele Unite au majorat livrările de GNL (gaz natural lichefiat) către UE la niveluri record. În plus, Washington îndeamnă alte țări să ofere europenilor toată „asistența în livrarea de gaz”. După cum a spus în urmă cu câteva săptămâni șeful diplomației Uniunii Europene, Josep Borrell, este necesar să se diversifice rutele și sursele de import. Prin urmare, Bruxelles-ul este în contact cu Qatar, Azerbaidjan, Algeria.
În lista potențialelor „ajutoare” s-au strecurat chiar și furnizori foarte exotici. Spre exemplu, Japonia s-a oferit voluntar să aprovizioneze Europa după „invazia” Ucrainei. În același timp, japonezii nu au exportat niciodată GNL, dar sunt lideri la importul acestui produs.
Toate acestea nu sunt altceva decât un gest prietenesc față de americani care caută surse alternative de energie pentru europeni, a explicat economistul Mamdouh Salame pentru RIA Novosti.
„Adevărul amar este că nu există un substitut pentru gazul rusesc în Europa”, a declarat Ronald Smith, analist pentru petrol și gaze la BCS Global Markets.
Iar potrivit estimărilor lui Andrew Kenningham, economist șef la Capital Economics, în cazul unui conflict între Rusia și Ucraina, prețurile gazelor ar putea crește cu ușurință până la maximele din decembrie 2021.
Mai este o problemă: există puțină infrastructură pentru gazele naturale lichefiate în Europa. Să o construiești durează și este costisitor, iar gazul lichefiat nici măcar nu era considerat o alternativă la gazul de conductă înainte. Și nu se poate face nimic în privința asta, a constatat șeful companiei franceze Total Energies, Patrick Pouyanne. El a amintit că acum există suficient gaz în Europa doar datorită Rusiei.
Și chiar și americanii înșiși admit că aceste eforturi colective sunt inutile. În 2017, după ce a analizat piața de energie până în 2050, Departamentul de Energie al SUA era convins că în următorii 20 de ani Lumea Veche nu se poate lipsi de materiile prime rusești.
Astfel, Europa va trebui să stabilească un dialog cu Moscova. În caz contrar, după cum prevăd analiștii de la Centrul Bruegel, este posibilă o nouă criză, iar ieșirea din această nouă criză va necesita „decizii complicate și costisitoare”.