Sputnik, Nichita Ciucunov. În realizarea acestui scop, țara noastră va beneficia de sprijinul Organizației Internaționale a Viei și Vinului. Inclusiv și experții văd niște perspective pentru producția moldovenească. Sputnik a analizat în ce măsură va reuși Moldova să facă față concurenței cu jucătorii mai mari, păstrându-și calitatea înaltă a vinului.
Publicitatea sporește cererea
Vinificatorii moldoveni își vor putea spori vizibilitatea brandurilor pe piața internațională datorită cooperării între Oficiul Național al Viei și Vinului (OFVV) și Organizația Internațională pentru Vie și Vin. La o înțelegere în acest sens au ajuns luni, 19 iulie, conducătorii celor două structuri – Cristina Frolova și Luigi Moio.
Cooperarea cu organizația va oferi producătorilor de vin din Moldova acces la noi platforme de publicitate. În perspectivă, acest lucru va permite majorarea semnificativă a exportului de vin, au subliniat reprezentanții OFVV. Însă, la momentul scrierii materialului, Oficiul nu a răspuns la întrebările Sputnik despre formatele concrete de conlucrare cu Organizația Internațională a Viei și Vinului, precum și despre susținerea vinificatorilor moldoveni.
“Orice ajutor în promovarea vinului este util. Îl așteptăm cu nerăbdare. Sper că vom putea ajunge mai ușor pe piețele străine, iar vinurile moldovenești vor trezi un interes mai mare. Această noutate ne-a insuflat un anumit optimism”, recunoaște proprietarul fabricii de vin Mezalimpe, Anatolie Iurco.
Chiar și producătorilor mari din Moldova le vine greu să-și consolideze pozițiile pe piața internațională, iată de ce orice ajutor va fi într-adevăr util, consideră directorul pentru marketing al companiei Cricova, Livia Sincumami.
“În Moldova ne descurcăm bine, însă în alte țări promovarea producției este mai dificilă. În același timp, suntem un producător mare. Vinificatorii mici se descurcă mai greu. Pe piața internațională concurența este înaltă. E greu să arăți consumatorului străini că vinurile moldovenești merită o atenție, că la calitate și gust nu cedează celor franceze și italiene”, a declarat ea.
De aceeași părere este proprietarul și administratorul vinăriei Domeniile Pripa, Andrei Pripa. Potrivit lui, accesul pe piețele străine necesită mari investiții în marketing. Întreprinderi mai mici nu-și pot permite astfel de cheltuieli.
“Orice platformă care va promova vinificatorii noștri sunt salutabile. Nu suntem reprezentați în lume într-un număr mare. Desigur, există branduri care sunt bine cunoscute oriunde, însă e vorba de producători mari. Aceștia investesc mulți bani în publicitate, își promovează producția. Antreprenorii mici nu au astfel de posibilități, iată de ce trebuie ajutați. Probabil, e nevoie de un adevărat program la nivel de stat”, consideră el.
Cererea pentru un anumit vin printre consumator, de cele mai dese ori este un rezultat al unui marketing de succes. Chiar și producția de calitate înaltă se va vinde prost dacă cumpărătorul nu cunoaște brandul, subliniază directorul executiv al proiectului rusesc “AlkoExpert”, Iuri Iudin.
Calitatea pleacă la export
Majoritatea experților din lume recunosc calitatea înaltă a vinului moldovenesc, iată de ce pe piața internațional va exista o cererea pentru acest produs, consideră Iuri Iudin.
Acum, în top cinci al celor mai mari cumpărători ai vinului moldovenesc îmbuteliat sunt România (7,4 milioane de litri în 2020), Rusia (6,2 milioane), Polonia (5,4 milioane), Cehia (5,2 milioane) și Belarus (4,6 milioane). În total, anul trecut țara noastră a vândut 136,7 de milioane de litri de vin (nu doar îmbuteliat, dar și în vrac), în valoare de 2,7 miliarde de lei.
Una dintre cele mai promițătoare piețe din toate rămâne Rusia, consideră Iuri Iudin. Loialitatea consumatorului rus față de vinul moldovenesc rămâne una înaltă, iată de ce e mai ușor să-ți consolideze pozițiile acolo.
Calitatea înaltă a vinului produs oferă Moldovei posibilitatea de a ajunge pe piețele europene. Însă, politica protecționistă a Uniunii Europene și concurența puternică între producătorii din regiune complică această sarcină, menționează expertul în băuturi spirtoase tari, Erkin Tuzmuhamedov.
“Nimeni nu-i așteaptă pe vinificatorii din Moldova în Europa cu brațele deschise. Ei nici măcar propriul vin nu-l pot bea. În acest sens e semnificativă istoria în care francezii atacau camioanele cu vin ieftin spaniol, vărsându-l pe șosea. Acolo e o concurență foarte dură”, continuă el.
Vinurilor moldovenești le vine greu să ocupe o cotă semnificativă pe piață chiar și în statele importatoare tradiționale, recunoaște și Anatoli Iurco. Iată de ce, consideră expertul, vinificatorii trebuie să atragă agenția la Orientul Mijlociu și statele din Asia.
“Sunt niște piețe mari și acolo există un interes față de vin. Am expediat personal un lot în Iran. A existat și un interes din partea Chinei. Trebuie să lucrăm activ în această direcție și în cele din urmă vor reuși să ajungem la cantități mari și vom cuceri aceste țări”, adaugă vinificatorul.
Produsele moldovenești sunt pe gusturile consumatorilor chinezi, cărora le sunt pe plac vinurile cu gust bogat și fructat. În perspectivă anume China va putea deveni principala piață de desfacere, confirmă somelierul Eugen Sârbu.
Vin de masă sau premium
Vinificatorii din Republica Moldova sunt dispuși să ajungă pe piețele străine, însă pierd în fața producătorilor din Chile în segmentul vinurilor populare. Condițiile climaterice din această țară permit producerea unor volume mari a vinului de calitate la un preț scăzut, spune Anatoli Iurco.
„Pentru a concura cu ei, trebuie să reducem prețul sticlei cu 20-30 de eurocenți. Ar părea o sumă mică, însă fără subvenții e imposibil. Dacă va exista o susținere din partea statului, vinurile noastre vor deveni competitive printre categoriile mai ieftine”, consideră antreprenorul.
Acesta adaugă că în actualele condiții vinificatorii trebuie să se concentreze pe exportul vinurilor scumpe de o calitate înaltă, care s-ar bucura de o cerere stabilă din partea unui segment îngust.
Ceva mai optimist se arată Iuri Iudin. Acesta spune că aproape toate fabricile din țară și-au reutilitat producția, fiind capabilă să fabrice cantități mari de vin.
“Problema cantităților nu este atât de gravă precum pare. Țara are capacități de dezvoltare în două direcții: vin premiu și de masă. Dacă oamenii cumpără un vin bun la un preț mediu, atunci există mari șanse să cumpere și unul scump, fără a se îngrijora pentru calitatea lui. Fără un segment de masă de calitate nimeni nu va cumpăra imediat un vin moldovenesc scump“, consideră el.
În cele din urmă, în fața vinificatorilor moldoveni se află doar o singură sarcină: să menține actualul nivel al calității și să nu se lase tentați să producă mai mult vin ieftin și de o calitate mai proastă, spune expertul.
De fapt, un astfel de scenariu este puțin probabil, odată ce în ultimele decenii mentalitatea producătorilor s-a schimbat radical, susține Eugen Sârbu.
“În trecut, chiar și în Rusia plecau cantități mari de vin în vrac, iar calitate nu o verifica nimeni. Însă în 2006 au fost interzise livrările, iar vinificatorii au fost nevoiți să se schimbe. Acum nimeni nu-și va reduce intenționat calitatea producției. Producătorul s-a schimbat în plan tehnic, iar cel mai important, și în plan mental”, conchide interlocutorul pentru Sputnik.