Totodată, o posibilă confruntare militară dintre trupele turcești și Taliban, cu o susținere tehnico-materială a SUA și NATO, ar putea duce la o separare imprevizibilă a teritoriului afgan în zone de influență a guvernului afgan și autoproclamatului “Emirat Islamic”. Dacă Ankara și Washington vor dispune de suficiente forțe, resurse și influență.
Ministrul turc al Apărării, Hulusi Akar, a dezvăluit marți jurnaliștilor planurile turcești în privința Afganistanului: “Scopul nostru este să continuăm să aducem un aport la securitatea, pacea și bunăstarea fraților noștri afgani”. Și a răspuns la întrebările legate de exploatarea și siguranța aeroportului internațional “Hamid Karzai” (Kabul). Să examinăm tezele de bază.
Hulusi Akar a menționat că Turcia acționează în Afganistan de 20 de ani în interesele partenerilor săi afgani: nicio misiune de luptă, doar consultări, deservire tehnică și reparații, inclusiv în ceea ce privește exploatarea aeroportului din capitală. Dacă aeroportul nu va funcționa în regim normal, Afganistanul va deveni un stat izolat, vor apărea probleme serioase în relațiile internaționale. Creșterea influenței talibanilor nu reprezintă o problemă, partea turcă monitorizează cu atenție evenimentele din Afganistan și gradul de securizare a frontierelor Tadjikistanului și Uzbekistanului. Luând în considerație situația politico-militară în Afganistan, continuă “negocieri foarte constructive și pozitive” între Turcia și SUA – la nivel de ministere ale Apărării și specialiștii tehnici, cu participarea guvernului afgan, NATO și UE.
Ankar se distanțează în mod vădit de acordul de la Doha între SUA și Taliban. Raționamentul este clar: din momentul în care Turcia nu a participat la operațiunile militare ale alianței, ci doar a asigurat deservirea tehnică și lucrările de reparație, paza aeroportului, aparent nimic nu o poate împiedica să-și continue această “misiune de pace” în Afganistan și după 31 august.
Însă talibanii nu sunt de acord și tratează drept invadatori, adică niște ținte ale „jihadului”, toate unitățile militare ale tuturor statelor NATO, inclusiv Turcia. Însă, deocamdată, capitala afgană este controlată de forțele guvernamentale. Există o tentație de a rămâne și atunci aeroportul internațional Kabul va obține automat opțiunea “unui aerodroame de rezervă” a Pentagonului și NATO, în cazul unei evoluții cu totul impredictibile (apocaliptice) a situației în Afganistan și în țările vecine.
O misiune imposibilă
Obiectiv, prezența militară turcă în aeroportul Kabul este posibilă doar în cazul unei înțelegeri în acest sens între actualul guvern afgan și Taliban, nu între Ankara și Washington.
O înțelegere cu talibanii este puțin probabilă. Dacă vom admite ipotetic că va exista un astfel de acord între părțile în conflict, unitățile turce în Kabul vor fi sprijinite inevitabil (tehnico-material și logistic) de colegii lor din SUA și NATO, adică misiunea va deveni internațională (resursele turcești sunt limitate, țara este implicată simultan în câteva conflicte militare).
Președinții SUA și Turciei au discutat despre o eventuală susținere a misiunii “aeroportul Kabul” în luna iunie. Schema prelungirii prezenței SUA și NATO după 31 august este suficient de transparentă. Iată de ce talibanii au declarat pe 13 iulie în mod ultimativ că trupele turcești din Afganistan încalcă acordul de la Doha, suveranitatea și integritatea teritorială a țării, amenințând Turcia cu probleme și chiar un jihad.
Într-un conflict ipotetic între trupele turcești și talibani, costurile și pierderile imense ale Ankara nu vor putea fi fi compensate de un eventual bonus din partea americanilor sub forma oferirea accesului (revenirea) la programul de producere și exploatare a avioanelor de luptă F-35. Ankara, Washington și Kabul nu au prea multe motive de optimism. Luptătorii Talibanului avansează cu succes, spre mijlocul lui iulie au ocupat teritorii semnificative în zona rurală, punctele de control la frontiera cu Iran, Turkmenistan, Uzbekistan și Pakistan. „Oficiul Politic” al mișcării a anunțat pe 12 iulie preluarea controlului asupra 85 la sută din teritoriul Afganistanului. Din perspectiva administrativă este vorba de peste o jumătate din cele 398 de districte din țară. E o statistică deprimantă. Talibanii consideră că o cucerire a Kabulului e doar o chestiune de timp.
Talibanii admit încheierea unui armistițiu pe trei luni în cazul în care vor fi eliberați din închisori 7000 de camarazi de-ai lor, iar organizația va fi exclusă din “lista neagră” a ONU. Însă, din câte ne amintim, eliberarea primilor 5000 de talibani, pentru care au făcut lobby americanii, în primăvara a dus la o nouă declanșare a confruntărilor armate.
În ultimele decenii “elevii” au uitat cum e să lucrezi în câmp și producție, s-au obișnuit să facă bani cu arma în mână, prin omorârea propriilor cetățeni. Kabulul nu este cucerit, deocamdată, iar luptători cu experiență sunt la mare căutare. Chiar dacă ONU va elimina Taliban din lista organizațiilor teroriste, șapte mii de “adevărați musulmani”, eliberați din închisorile afgane, nu vor înceta să mai fie teroriști. E doar o mica parte a problemelor afgane.
O bătălie-proxy pentru Afganistan
Pe 15 iulie, ministrul turc al Apărării, Hulusi Akar, a mai făcut o altă declarație interesantă – conflictele interstatale de astăzi s-au îndepărtat de construcția tradițională, adoptând o formă “asimetrică”. Confruntarea directă între țări a rămas în trecut, apare un nou câmp de luptă, în care subiecții non-statali își consolidează treptat influența, iar în fruntea lor se află terorismul-proxy: “Organizațiile teroriste au devenit un element mult mai important al spațiului de luptă, pe care o desfășoară în calitate de subiecți non-statali, prin delegație... De asemenea, aceste organizații s-au adaptat și au evoluat până la condițiile actuale, pentru a-și consolida influența”.
Dezvoltând această idee, războiul cu “teroriștii-proxy” în Afganistan presupune, de asemenea, o luptă interstatală, iar misiunea Turciei nu este chiar atât de pașnică. De aici am putea presupune că apărarea “fraților afgani” ar fi îndreptată împotriva unor vecini ai Afganistanului, potențiali inamici ai Turciei – Iran, Pakistan, China, India (în orice combinare). Presupun că statele din Asia Centrală sunt tratați diferențiat, pentru că sunt considerați “de-ai lor” de către turci. În orice caz, principalul curator și beneficiar al proiectului Taliban – Pakistanul, va fi extrem de nemulțumit de “misiunea” turcă în Kabul.
Nu ar trebuie să subestimăm și ascensiunea influenței economice și politico-militare chineze în Afganistan. China intenționează să-și dezvolte relațiile diplomatice cu Taliban. În schimbul loialității, Beijingul va propune talibanilor o cooperare reciproc avantajoasă, „elevii” urmând doar să renunțe la cooperarea cu "Mișcarea islamică din Turkestanul de Est" a uigurilor. S-a ajuns la o înțelegere, iar prezența militară turcă în aeroportul din Kabul nu intră nicidecum în planurile tovarășilor chinezi.
În paralel, Beijingul este activ și în Asia Centrală. Ministrul Afacerilor Externe al Chinei, Wang Yi, a efectuat deloc întâmplător o vizită în trei state vecine cu Afganistan – Turkmenistan, Tadjikistan și Uzbekistan. Unul din principalele subiecte ale discuțiilor a fost schimbările rapide în situația afgană. Iar astăzi în Tașkent se discută nu doar proiectele economice, umanitare comune.
Cu o zi mai devreme, la Dușanbe, Wang Yi a declarat că Tadjikistanul și China trebuie să-și dezvolte semnificativ cooperarea în domeniul securității, să-și conjuge eforturile pentru contracararea provocărilor și riscurilor, să prevină în comun imixtiunile forțelor străine.
În Așhabad, pe 13 iulie, Wang Yi a subliniat dorința Chinei “de a consolida cooperarea tradițională și netradițională în domeniul securității”, prin sprijinirea părții turkmene în asigurarea securității naționale.
În toate cele trei capitale, în diverse forme, a dominat propunerea Chinei „de a preveni în comun imixtiunile și daunele din partea forțelor externe”.
Cu forțele interne se vor descurca în regiune și fără ajutorul Turciei (SUA și NATO). Spre exemplu, Rusia a avertizat mișcarea Taliban că va avea “pierderi semnificative” în cazul violării frontierei și afectării securității aliaților Rusiei din Asia Centrală. Totodată, Rusia, Uzbekistan, Tadjikistan și Kîrgîzstan vor desfășura în august-septembrie o serie de exerciții comune ale trupelor speciale, în apropierea frontierelor afgane.
În nordul Afganistanului poporul este ridicat la lupta împotriva Talibanului de către mareșalul Abdul Rashid Dostum și fiul legendarului “Leu din Panjshir”, Ahmad Shah Massoud. Între timp, SUA au încheiat în proporție de peste 95 la sută retragerea trupelor din republica islamică, respectiv, nu are cu ce susține “proiectul turcesc” din Kabul. Presupun că, în cele din urmă, nu se va ajunge la schimburi de focuri cu “ienicerii” în clădirea aeroportului.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova