CHIȘINĂU, 7 apr – Sputnik. Boris Bechet, actor de teatru și film din Republica Moldova, s-a născut într-o familie numeroasă. Părinții lui au crescut 12 copii. Erau nevoiți să țină în jurul casei multe animale, ca să poată hrăni cele 12 guri.
„Mâncare aveam suficientă. Haine și bani nu prea. Dar ne descurcam. Înainte nu ne corcoleau așa ca în ziua de astăzi. Atunci ne hrăneam unii pe alții”, povestește despre copilăria sa Boris Bechet.
Așa, fără a fi alintați foarte mult de părinți, puși la muncile casnice, copiii din familia Bechet au ajuns oameni mari. Spre deosebire de Pavel Bechet, care în toată viața sa a promovat umorul, Boris Bechet a jucat roluri dramatice. Din toate rolurile jucate, unele din ele care l-au consacrat, Boris Bechet crede că rolul vagabondului dintr-un film după cartea lui Vladimir Beșleagă este cel mai bun pe care l-a jucat vreodată.
Rolul vagabondului, unul din preferatele actorului
„Mai am un rol într-un film cu două serii filmat într-un studiou din Riga. Un regizor foarte bun și mi se pare că și rolul mi-a reușit. Nu consider că Meșterul Manole este cel mai bun rol al meu. Este unul din cele mai cunoscute pentru că este difuzat cel mai des. Nici de Nicanor din Troița nu cred că este cel mai bun rol al meu. Cred că nu s-a muncit suficient la montaj”, a mărturisit actorul.
În actorie, spunea Boris Bechet, și în teatru și în cinematografie, contează ca toată echipa să depună efort și suflet. Doar așa se poate ajunge la un produs final de calitate, iar spectatorului nu-i poți da decât un astfel de produs. Boris Bechet a fost printre cei mai critici actori.
„Sunt spectacole bune și spectacole foarte bune. Sunt însă și spectacole la care, pur și simplu, nu poți rezista. După 5-6 minute la un astfel de spectacol, eu părăsesc sala. Eu nu suport să văd cum actorii țipă, urlă, rag. În așa cazuri mă întreb: Doamne cu ce am greșit de m-ai adus astăzi la acest spectacol? Spectacole foarte bune au rămas din ce în ce mai puține”, mărturisea actorul.
Actorul, teatrul și spectatorul
Boris Bechet a mai spus în studioul Sputnik Moldovacă spectatorul de la noi nu știe să savureze nivelul artistic al spectacolelor. Iar mulți dintre ei merg la teatru doar ca să nu se plictisească în case. O altă problemă, spunea Bechet, ar fi felul în care jurnaliștii scriu despre anumite spectacole.
„Jurnaliștii ar trebui să fie sinceri și să spună adevărul despre un spectacol, chiar dacă este unul prost. Dacă criticul de pa publicația The Times a scris despre un spectacol de teatru cât de bun este, în mod obligatoriu britanicii vor merge la acest spectacol”, a mai spus Boris Bechet.
Potrivit lui, în Republica Moldova nici critici de teatru nu mai sunt, iar tinerii nu mai îmbrățișează această meserie.
„Ca să fii critic de teatru trebuie să știi ce înseamnă teatru. Majoritatea criticilor de la noi se împrietenesc cu regizorii. Din prietenie scriu doar de bine. Din aceste prietenii reiese că totul este minunat și doar când vezi spectacolul cu ochii tăi înțelegi că acel critic nu se respectă”, ne-a mai spus Boris Bechet.
Își amintește că și el a fost criticat. Mai ales în perioada când era tânăr. Or, asta este soarta tuturor tinerilor actori care vor să devină actori îndrăgiți de public. Întrebat ce crede de numărul mare de „VIP-uri” din ultima vreme, Bechet doar a dat câteva nume precizând că astea sunt vedete, nu cei care apar acum la orice colț.
„Valentina Izbeșciuc, Constanța Târțău, Eugen Ureche, Mihai Volontir, Petru Baracci, Dumitru Cara-Ciobanu, Sandri Ion Șcurea. Din cei mai tineri sunt nume ca Alexandru Leancă, Angela Ciobanu, Petru Oistric. Sunt niște actori de o mare valoare. Restul ce se promovează e un fel de apă de ploaie. Înainte era un fel de filtru. Nu ajungea tot prostănacul și neghiobul la televiziune sau radio”, ne-a mai spus actorul.
Despre glumele din zilele de astăzi, actorul de teatru și film, regretatul Boris Bechet, spunea că toate sunt „la genunchiul broaștei”. Glumele de azi nu pot concura cu cele scrise cândva de fratele său, umoristul Pavel Bechet.
„Pavel era umorist. El avea publicul lui. Avea o popularitate atât de mare. Am fost odată cu Pavel la un concert. Eu mi-am prezentat numărul artistic, lumea a râs puțin, apoi m-am retras în culise. A ieșit Pavel. În sală se crease un fel de isterie de râs. Era suficient doar să ridice o mână, să arate un deget că lumea râdea în hohote. Trebuie să ai dar. Darul de a lucra cu publicul spectator”, își amintește de fratele său.
Îndrăgitul actor, Boris Bechet, și-a trăit viața modest. I-a iubit mult pe cei din jur și fiecare clipă pe care o trăia o savura din plin. Își începea fiecare zi din viață cu muzică bună. Iar printre cântecele preferate erau cele ale ansamblului Tălăncuța.
„Dacă le ascultam, aveam toată ziua bună”, mărturisea Pavel Bechet.
Cei din jur știau de această dragoste a sa pentru acest ansamblu etno-folcloric. Când actorul a împlinit 60 de ani, odată cu tortul, în casa lui au intrat și talentații de la Tălăncuța. O surpriză imensă pentru omagiat.
„M-am pierdut cu firea. Prima dată în viața mea. M-am bâlbâit când le-am văzut și auzit în casa mea”, își amintea regretatul actor.
Cum spuneam, actorul a iubit viața și oamenii. Și-a iubit spectatorii indiferent dacă primea sau nu dragoste suficientă din partea lor. La final de interviu le-a dorit oamenilor sănătate și să se bucure de viață. Lumea e frumoasă, viața e frumoasă, mărturisea Boris Bechet în studioul Sputnik Moldova.Actorul a murit ieri, 6 aprilie, din cauza complicațiilor generate de coronavirus.
Fii la curent cu toateștiriledin Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru dinTelegram >>>
PriveșteVideoși ascultăRadioSputnik Moldova