CHIȘINĂU, 2 feb – Sputnik. Seceta, înghețurile din primăvară și ploile cu grindină, apoi inundațiile – toate au avut ca urmare diminuarea recoltelor agricole din anul 2020. Scăderea producției vegetale a atras după sine și reducerea producției animaliere.
Producţia globală agricolă din 2020 a totalizat doar aproape 73% (72,9%) din volumul producției din anul 2019, potrivit unor estimări prealabile publicate de Biroul Naţional de Statistică (BNS).
În anul 2020, ponderea producţiei vegetale în totalul producţiei agricole a constituit 64%, producţiei animaliere revenindu-i 36%. Pentrru comparație: în anul 2019, ponderea producţiei vegetale în totalul producţiei agricole a constituit 73%, producţiei animaliere revenindu-i 27%.
Raportul ia în considerare producţia globală agricolă în gospodăriile de toate categoriile - întreprinderi agricole, gospodării ţărăneşti sau de fermier, gospodăriile populaţiei.
Reducerea producţiei globale agricole cu 27,1% în anul pandemic 2020 a fost determinată de scăderea producţiei vegetale cu tocmai 35,9% și de scăderea producţiei animaliere cu 3,8%, potrivit BNS.
Recoltele de porumb, floarea-soarelui și grâu au scăzut dramatic
Recolta de semințe de floarea-soarelui a scăzut și ea foarte mult - cu 39,9% (s-au recoltat 487 de mii de tone).
S-a recoltat și grâu cu 50,5% mai puțin decât în 2019 (s-au recoltat 568 de mii de tone).
Mult mai puține pomușoare, struguri și legume
Recoltele de fructe, nuci şi pomuşoare au fost cu 21,2% mai mici în 2020 decât în 2019 (s-au recoltat 648 de mii de tone).
De asemenea, strugurii au fost mai puțini cu 27,6% (s-au recoltat 475 de mii de tone).
Producția de legume a fost în scădere cu 22,2% față de anul 2019 (s-au recoltat 225 de mii de tone).
Specificul recoltei anului 2020: scăderi pe linie
Recolta din anul 2020, comparativ cu cea din 2019, se caracterizează prin reducerea considerabilă a volumului cerealelor şi leguminoaselor boabe – cu 2054 de mii de tone (cu 57,9% mai puțin), potrivit comentariului BNS.
Cantitatea de porumb pentru boabe a fost mai redusă cu 1352 de mii de tone (cu 63,5%), de grâu – cu 579 mii tone (cu 50,5%), de orz – cu 62 de mii de tone (cu 36,6%) .
Recolta de soia a fost mai mică cu 33 de mii de tone (cu 52,4%) în 2020, de floarea soarelui – cu 324 de mii de tone (cu 40,0%), de rapiță – cu 30 de mii de tone (cu 39,2%).
Recolta de sfeclă de zahăr a scăzut cu 183 de mii de tone (cu 30,2%) față de anul 2019, de struguri – cu 184 mii tone (cu 27,9%), de legume – cu 82 de mii de tone (cu 26,8%), de fructe, nuci și pomușoare – cu 198 de mii de tone (cu 23,3%).
Producția (creşterea) vitelor şi păsărilor (în masă vie) a scăzut cu 0,8%, din cauza reducerii volumului producţiei animaliere cu 10,7% în gospodăriile populației. În același timp, în întreprinderile agricole creşterea vitelor şi păsărilor a fost în creștere cu 10,9%.
Recoltele au scăzut, dar produsele alimentare practic nu s-au scumpit
În 2020, produsele alimentare s-au scumpit foarte puțin. Ouăle s-au scumpit toamna, ca de obicei. Anumite modificări de preț au fost la legume și fructe, în funcție de sezon, dar nu surprinzătoare.
Carnea nu prea s-a scumpit nici de sărbători. O explicație pentru faptul că prețurile la produsele alimentare nu au urcat ar fi și faptul că, din cauza restricțiilor impuse în contextul pandemiei de COVID-19, oamenii nu au făcut nunți, cumetrii etc., restaurantele au avut mai puțin clienți. Producătorii n-au majorat prețurile din cauză că cererea nu a fost sporită.
BNS și Banca Națională a Moldovei (BNM) au informat că inflaţia a constituit doar 0,39% în 2020 – un asemenea indicator este foarte redus.
Pe parcursul a 12 luni, produsele alimentare s-au scumpit per total cu numai 1,66%.
„Dezinflația este rea pentru economie”, dar bună pentru oamenii săraci
L-am solicitat pe expertul economic Viorel Gîrbu să comenteze pentru Sputnik Moldova acest fenomen al „ne-scumpirilor”. L-am întrebat încotro ne duce inflația aceasta foarte redusă să ce consecințe are, mai ales că BNM prognozează că tendința dezinflației va continua și în 2021.
„Indicele Prețului de Consum (IPC) este așa cum arată datele statistice - valori modeste”, a constatat Viorel Gîrbu.
„Acest fapt este și o consecință a alinierii prețurilor de consum la nivel național cu cele din exterior. Respectiv, în lipsa unor presiuni inflaționiste „de import”, prețurile de consum în Moldova la fel au crescut puțin”, a menționat expertul economic.
Și leul stabil în cotații a avut un rol în această ecuație, potrivit lui Viorel Gîrbu.
„În același timp, atât cotațiile „stabile” ale leulului au exercitat o influență în acest sens, cât și, în special, reducerea consumului (implicit a cererii) populației este factorul responsabil de aceste evoluții”, a spus expertul.
„Dezinflația este rea pentru economie... Dar noi economie nu prea avem. Deci, menținerea unor prețuri de consum mici mai reduce din impactul crizei, în special pentru păturile vulnerabile”, a comentat Viorel Gîrbu.
Perioade secetoase sunt posibile și în 2021, potrivit meteorologilor europeni. De asemenea, nu există semne că pandemia se va sfârși în curând. Inflația va fi în descreștere și în 2021, potrivit BNM.
Toate aceste prognoze nu ar trebui însă să ne sperie. Producția agricolă a fost mai mică în 2020, dar cererea internă a fost acoperită în totalitate și, în plus, am și exportat. Oricum Moldova a produs, pe ansamblu, mai mult decât consumă.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova