CHIȘINĂU, 18 nov – Sputnik. Pe 23 decembrie se încheie mandatul prezidențial de patru ani încredințat la alegerile din 2016 lui Igor Dodon și funcția urmează să fie preluată de Maia Sandu.
Constituiția stabileşte că mandatul preşedintelui Republicii Moldova durează patru ani şi se exercită de la data depunerii jurământului. Preşedintele Republicii Moldova îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de către preşedintele nou ales. Mandatul preşedintelui poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
Cum se va produce transferul funcției de președinte al Republicii Moldova? La termenul limită sau înainte de expirarea acestuia, ce alte aspecte referitoare la eveniment sunt relevante? L-am solicitat pe comentatorul politic Victor Nichituș să vorbească pe această temă pentru Sputnik Moldova.
Interlocutorul a ținut să menționeze, mai întâi, că șeful misiunii OSCE de observare a alegerilor prezidențiale a declarat recent că acestea au avut loc respectându-se principiile democratice și că s-au desfășurat fără încălcări majore.
„În același timp, oficialul internațional a menționat că așteaptă de la autoritățile statului un transfer ordonat al puterii, acest lucru va fi cel care va demonstra comunității internaționale că statul moldovean poate face față tuturor provocărilor la adresa democrației”, a punctat Victor Nichituș.
Transfer civilizat al funcției prezidențiale
În opinia analistului politic, „există semne” că Igor Dodon va face un transfer civilizat al funcției de președinte către Maia Sandu. Evenimentul se va produce „în termenele calendaristice legale” și Igor Dodon nu va transmite funcția înainte de termen, a considerat interlocutorul.
„Victoria Maiei Sandu în alegerile prezidențiale a adus Republica Moldova pentru cinci minute în atenția mai marilor lumii, domnia sa a primit felicitări din partea majorității actorilor importanți din regiune. Este logic ca președintele în exercițiu, Igor Dodon, să facă un transfer civilizat de putere către fostul său concurent electoral. Există semne că acest lucru va fi efectuat”, a apreciat Victor Nichituș.
„Consider că președintele în exercițiu, Igor Dodon, va efectua acest lucru în termenele calendaristice legale și nu va transmite funcția înainte de termen. Acest lucru îi va permite să încerce consolidarea majorității conduse de Partidul Socialiștilor. Chiar dacă trei fracțiuni parlamentare au declarat că refuză să se prezinte la consultări cu președintele în exercițiu pentru consolidarea acestei majorități, există probabilitatea existenței unor alte canale de comunicare. În același timp, liderii parlamentari au dreptul de a refuza discuțiile cu președintele în exercițiu”, a spus comentatorul politic.
Fără votul socialiștilor nu poate exista majoritate în Parlament
În opinia lui Victor Nichituș, „cert este că aritmetica parlamentară este de partea fracțiunii socialiștilor moldoveni, implicit de partea lui Igor Dodon: fără votul acestei fracțiuni parlamentare nu există majoritate în Legislativul moldovean pentru nicio operațiune legală, cum ar fi demiterea/numirea Cabinetului de Miniștri ori declanșarea alegerilor parlamentare anticipate”.
„Doamna Maia Sandu a câștigat alegerile prezidențiale, dar fără o majoritate parlamentară loială nu are nicio pârghie concretă de putere. Probabil, domnia sa a conștientizat acest lucru, motiv pentru care, prima întrevedere, anunțată, a domniei sale va fi cu ambasadorul Federației Ruse la Chișinău”, a remarcat Victor Nichituș.
Maia Sandu va purta un colan cu pietre prețioase la depunerea jurământului
Potrivit unei legi adoptate în 2009, preşedintele Republicii Moldova poartă Colanul Prezidenţial în ziua învestiturii, dar şi cu ocazia „ceremoniilor şi acţiunilor de protocol de importanţă deosebită”.
Colanul Prezidenţial este un colier, o bijuterie confecţionată din argint şi aur, cu 63 de zircoane naturale, 9 rubine artificiale şi un mic diamant.
Colierul cântărește aproximativ 520 de grame și este compus dintr-un lanţ şi un însemn confecţionat din argint, cu diametrul de 120 de mm.
Preţul aurului, argintului şi al pietrelor preţioase utilizate la confecţionarea Colanului Prezidenţial se cifra în 2012 la aproximativ 14 mii de lei, manopera fiind de 10 ori mai scumpă (1 euro echivala în martie 2012 cu 15,65 lei).
În 2009, Parlamentul a stabilit că suma alocată pentru confecţionarea însemnului, la Uzina “Giuvaier” din Chişinău, nu va depăşi 150 de mii de lei. Acesta este şi preţul anunţat de conducerea uzinei în 2012, când colierul era deja confecționat.
Lanţul, cu o lungime de 850 de mm, este din argint şi poleit cu aur.
Constă din verigi oval-orizontale pe mijlocul cărora este dispus câte un crin dublu care alternează cu verigi având imaginea Stemei de Stat a Republicii Moldova, iar acvila şi accesoriile acesteia sunt confecţionate din aur.
Veriga centrală a lanţului Colanului Prezidenţial este compusă dintr-o cunună din frunze de stejar, în relief, confecţionată din argint, peste care sunt suprapuse un buzdugan şi o spadă încrucişate, din aur. În punctul de intersecţie a buzduganului şi spadei este montat un diamant de 0,7 carate.
Însemnul Colanului reproduce însemnul „Ordinului Republicii” (distincţia supremă în stat), în centrul unei stele cu opt raze piramidoforme, fiecare dintre ele având câte opt zircoane pe axă şi un rubin la vârf.
Steaua cu opt raze este fixată peste o cunună de laur din aur, suprapusă, la rândul ei, peste o altă stea, cu 16 raze.
Schiţa Colanului Prezidenţial a fost elaborată de pictorul Semion Odainic şi aprobată de Comisia Naţională pentru Heraldică.
Cum a fost instituit Colanul Prezidențial
Colanul Prezidenţial a fost instituit la iniţiativa unor deputaţi comunişti în 2009, care au făcut trimitere, între altele, şi la existenţa Colanului Primarului Chişinăului.
Deputații comuniști se așteptau în 2009 că exponentul lor, Vladimir Voronin, va fi ales de către Parlament în funcția de președinte al țării și va fi primul șef al statului care va purta colanul.
Dar, în virtutea evenimentelor, Nicolae Timofti a fost, în martie 2012, primul preşedinte care a purtat la gât Colanul Prezidenţial la ceremonia de învestitură. Apoi, în decembrie 2016, Colanul Prezidențial a fost purtat la învestirea în funcție de către Igor Dodon.
„Jur să apăr unitatea şi integritatea teritorială a Moldovei”
Constituţia stabileşte că „Preşedintele Republicii Moldova este şeful statului”, „reprezintă statul şi este garantul suveranităţii, independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării”.
Potrivit Art.79 din Constituţie, la preluarea funcției, Maia Sandu trebuie să depună următorul jurământ: „Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea propăşirii Republicii Moldova, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a Moldovei”.
Conform Constituției, preşedintele Republicii Moldova beneficiază de imunitate. El nu poate fi tras la răspundere juridică pentru opiniile exprimate în exercitarea mandatului.
Preşedintele Republicii Moldova poartă tratative şi ia parte la negocieri, încheie tratate internaţionale în numele Republicii Moldova şi le prezintă, în modul şi în termenul stabilit prin lege, spre ratificare Parlamentului. La propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai Republicii Moldova şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.
Preşedintele Republicii Moldova este Comandantul Suprem al Forţelor Armate şi poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau generală, iar în caz de agresiune armată, ia măsuri pentru respingerea agresiunii, declară stare de război şi le aduce, neîntârziat, la cunoştinţa Parlamentului, stabileşte Constituţia în Art. 87.
Conform Constituției, „vacanţa funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova intervine în caz de expirare a mandatului, de demisie, de demitere, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces”.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova