Republica Moldova
Citiți pe site-ul Sputnik Moldova reportaje despre oameni ieșiți din tipare, istorii cutremurătoare și fenomene care au loc în societatea noastră

Cum este aerul pe care-l respiră moldovenii: Sursele poluante din Moldova – Video

Ziua internațională a aerului curat pentru un cer albastru este la prima ediție în 2020. Să ne gândim astăzi ce aer respirăm în Republica Moldova.
Sputnik

CHIȘINĂU, 6 sept – Sputnik. În premieră anul acesta, pe 7 septembrie este marcată la nivel global Ziua aerului curat pentru un cer albastru. Decizia de a institui această zi tematică a fost adoptata pe 19 decembrie 2019, la sesiunea adunării generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU).

Mai mulți savanți și cercetători științifici moldoveni au realizat un material video cu prilejul evenimentului.

În Republica Moldova, Institutul de Chimie și Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului monitorizează 26 de poluanți atmosferici.

Copacii „strigă” uneori după ajutor: Cum explică savanții acest fenomen

La nivel internațional, se află în atenția specialiștilor cu 12 poluanți atmosferici mai mulți. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) efectuează inventarierea a 36 de poluanți atmosferici, cu indicarea impactului acestora asupra sănătății.

„Indicele calității aerului se bazează pe măsurarea particulelor în suspensie (PM2.5 și PM10 ), a ozonului troposferic (O3), dioxidului de sulf (SO2), emisiilor de monoxid de carbon (CO). În baza datelor de monitorizare, Serviciul Hidrometeorologic de Stat oferă zilnic Harta poluării aerului atmosferic în municipiile Chișinău, Bălți și concentrațiile maxime admisibile”, a explicat Institutul de Chimie pe Facebook.

Iată linkul la care sunt publicate, de către Serviciul Hidrometeorologic de Stat, hărțile zilnice privind poluarea aerului atmosferic în Republica Moldova.

Sursele poluante ale aerului în Republica Moldova

Orașul Chișinău are cel mai poluat aer din Republica Moldova, orașului Bălți revenindu-i locul doi, potrivit Agenției de Mediu. 

A fost anunțat oficial: Care sunt localitățile cu cel mai poluat aer din Republica Moldova

Republica Moldova se confruntă cu trei tipuri de surse poluante ale aerului: staţionare fixe, care includ centralele electrotermice (CET-urile), cazangeriile, întreprinderile industriale; sursele mobile, care includ transportul auto, feroviar, aerian, fluvial, tehnica agricolă; transferul transfrontalier de noxe, care înseamnă că la noi ajung poluanții atmosferici emiși într-o altă țară.

Transportului auto îi revine o cotă de tocmai 88% din emisiile totale de poluare ale bazinului aerian, potrivit rapoartelor oficiale. Emisiile nocive ale transportului auto constau din cantităţi mari de hidrocarburi, oxizi de carbon, oxizi de azot şi de sulf.

Emisiile nocive ale transportului auto constau din cantităţi mari de hidrocarburi, oxizi de carbon, oxizi de azot şi de sulf. Cu cât mai proastă este starea tehnică a vehiculelor și mai joasă calitatea combustibilului utilizat, cu atât mai nocive sunt emisiile.

Totodată, potrivit ecologiștilor, șantierele de construcții, neîngrădite corespunzător, sunt o sursă importantă de poluare a aerului în Chișinău.

Pandemia COVID-19 ne-a reamintit cum se respiră aerul curat

Primăvara aceasta, când oamenii s-au autoizolat în case din cauza COVID-19, planeta a răsuflat ușurată, au semnalat ecologiști din întreaga lume. Ei au vorbit despre un impact benefic al carantinei pentru mediul înconjurător. Și în Chișinău au fost resimțite în martie-aprilie efectele pozitive ale autoizolării asupra calității aerului.

Viitorul într-o lume fierbinte: Ce se va întâmpla cu Republica Moldova

„Într-adevăr, aerul în Chișinău a devenit mai curat datorită numărului scăzut de mașini care circulă în oraș, mașinile fiind una dintre cele mai mari surse de poluare”, a declarat pentru Sputnik Moldova ecologistul Anatolie Prohnițchi, solicitat să comenteze impactul carantinei asupra calității aerului.

Calitatea aerului a fost influențată în mod benefic și ca urmare a faptului că și-au stopat activitatea un număr considerabil de unități de producere, a adăugat expertul. 

Anatolie Prohnițchi a apreciat că, dacă ne dorim ca aerul din Chișinău să rămână respirabil și pe mai departe, atunci și după ridicarea stării de urgență și a regimului de autoizolare este necesară mobilizarea în acest scop a tuturor instituțiilor responsabile.

În opinia ecologistului, poluarea masivă a aerului poate provoca un nou val de infecții, în situația în care medicii afirmă că virusul COVID-19 atacă în primul rând căile respiratorii și plămânii.

Poluarea aerului ar fi mai redusă și dacă orice bucățică de sol din Chișinău ar fi acoperită de iarbă, nefiind lăsat pământul gol în bătaia vântului. 

Catastrofa care amenință Republica Moldova: Ce ne poate salva

„Avem foarte multe spații de teren unde ar fi obligatoriu să fie gazon de iarbă. În fapt, avem pământ gol, care pe timp de vară este o sursa foarte mare de poluare a aerului cu praf”, a explicat Anatolie Prohnițchi.

Potrivit ecologistului, municipiul Chișinău nu dispune de un sistem complex de monitorizare a calității aerului, cu acoperire totală, dar acesta este absolut necesar. 

În altă ordine de idei, foarte multe mașini aflate în circulație nu au funcționale sistemele de curățare a gazelor de eșapament instalate de producător la etapa fabricării.

De ce se întâmplă aceasta? Pentru că foarte mulți proprietari de mașini au demontat respectivele sisteme, justificându-și decizia prin costul mare de deservire a acestora.

Dacă sunt dotate autoturismele din trafic cu sisteme de curățare a gazelor de eșapament nu verifică nimeni în mod special. Excepție ar fi acea dată pe an când automobilele sunt supuse reviziei tehnice, în opinia lui Anatolie Prohnițchi.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova