Republica Moldova
Citiți pe site-ul Sputnik Moldova reportaje despre oameni ieșiți din tipare, istorii cutremurătoare și fenomene care au loc în societatea noastră

Traficul de ființe umane: De ce moldovenii cad în capcana traficanților

În data de 30 iulie este marcată Ziua Mondială împotriva Traficului de Persoane. Care este situația în Republica Moldova la acest capitol și cum poate fi stopat acest fenomen, am aflat de la șeful Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane al IGP, Vasile Harea
Sputnik
Traficul de ființe umane: De ce moldovenii cad în capcana traficanților

Traficul de ființe umane este o infracțiune gravă și o încălcare dură a drepturilor omului.

Sclavie sexuală: Cum au ajuns mai multe tinere din Moldova prostituate în Turcia

Anual, în toată lumea, mii de bărbați, femei și copii devin victime ale traficanților de oameni. O persoană traficată este, în esență, un rob, chiar dacă societatea sclavagistă s-a stins în istorie de foarte mult timp.

Într-un interviu acordat pentru Sputnik Moldova, șeful Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane al IGP, Vasile Harea, a menționat că fenomenul nu este unul nou în țara noastră, iar numărul victimelor traficului de ființe umane este destul de mare în fiecare în.

"În Republica Moldova statisticile arată că cel mai des este întâlnit traficul de ființe umane în scopul exploatării sexuale și în muncă (în construcții și agricultură). Din păcate, acesta este un fonomen care ia amploare, chiar dacă, de la an la an, sunt depuse eforturi considerabile pentru a stopa această infracțiune", a declarat el.

Vasile Harea susține că nu toate cazurile traficului de fiinţe umane implică trecerea frontierei. De exemplu, traficanţii pot aduce persoane din mediul rural în oraşe şi să le forţeze să se implice în prostituţie/muncă forţată/cerşetorie. Uneori, persoanele traficate în propria lor ţară. Ulterior pot fi traficate în străinătate. În anii 2000-2012, au fost înregistrate 149 de cazuri de trafic intern.

"Nivelul scăzut de educație, lipsa de cunoștințe, sărăcia, violența în familie – toate acestea contribuie la creșterea numărlui victimelor traficului de persoane. Majoritatea oamenilor sunt atraşi în reţelele traficului de fiinţe umane cu promisiuni de angajare. Ulterior, ei sunt forţaţi să se implice în diverse activităţi producătoare de bani pentru traficanţii lor: exploatare sexuală, muncă forţată, cerşetorie, ș.a.", a relatat Vasile Harea

Potrivit unui studiu prezentat de Comitetul Național pentru combaterea traficului de ființe umane, majoritatea victimelor din Republica Moldova sunt femei şi fete traficate în scop de exploatare sexuală şi/sau prin muncă. Ofertele de lucru este momeala cea mai frecventă folosită de recrutori. Bărbaţii şi băieţii au fost şi ei traficaţi pentru cerşetorie forţată şi muncă forţată în domeniul construcţiilor, agricultură şi sectorul serviciilor. Copiii sunt de obicei traficaţi pentru exploatare sexuală, cerşetorie forţată, furt şi alte activităţi criminale.

Organizatoarea rețelei de proxeneți numită ”Mamașa” a fost găsită și arestată

De-a lungul ultimilor ani, OIM Moldova a înregistrat o creştere a numărului bărbaţilor identificaţi, care au fost supuşi traficului în scopul exploatării prin muncă (în anul 2010 numărul acestora a fost aproape dublu în comparaţie cu anul 2009 şi a crescut din nou în anul 2012).  În anul 2012 proporţia bărbaţilor identificaţi a crescut (29% în anul 2012, în comparaţie cu 25% în 2011 şi 21 % în  anul 2010), traficul în scopul exploatării prin muncă constituind cea mai frecventă formă de exploatare.

Moldovenii au fost şi continuă să fie traficaţi în peste 45 ţări de destinaţie. Acestea includ Europa de Vest, Europa de Sud-Est, Orientul Mijlociu, Statele Unite ale Americii şi în țările CSI.

Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova