Curtea Constituțională a Republicii Moldova a dat curs cererii opoziției și a recunoscut drept neconstituțional acordul semnat cu Rusia privind împrumutul de 200 de milioane de euro. Moscova urma să-i ofere Chișinăului un credit pe o durată de 10 ani cu o dobândă de 2%. Autoritățile din Moldova planificau să folosească banii pentru proiecte de reparație a drumurilor, iar o parte din sumă urma să fie direcționată către sistemul medical și cel social. Președintele Igor Dodon a anunțat că negocierile cu Rusia privind acordarea creditului vor fi reluate săptămâna viitoare. De ce pentru economia Moldovei este important să obțină împrumutul din partea Federației Ruse? Ce nu i-a plăcut opoziției de la Chișinău în acordul de creditare - citiți în materialul Sputnik.
Federația Rusă, în calitate de creditor, își apără interesele
Opoziția interpretează incorect conținutul acordului ruso-moldovenesc, în special prevederea despre consolidarea datoriei, este convins angajatul Institutului rus de cercetări strategice Ivan Bajenov. Opoziția pretinde că firmele moldovenești vor fi obligate „să plătească datoria de stat”.
„Aici un lucru esențial este faptul că o companie anumită poate obșine acces la resursele de creditare exclusiv după ce primește garanții de stat. Astfel, Chișinăul, oferind aceste garanții, oarecum confirmă fiabilitatea acestei companii și, respectiv, într-o anumită măsură, faptul că este dispus în caz de necesitate să acopere restanțele. De aceea, nimic ieșit din comun în această formulare nu există. Până la urmă, această prevedere are drept scop apărarea intereselor legale ale creditorului, în cazul dat - ale părții ruse”, - a explicat expertul.
El subliniază că Rusia este gata să ofere un împrumut în condiții foarte avantajoase.
„Dacă ar fi să studiem istoria creditelor interstatale pe care le-a atras Guvernul moldovenesc în ultimii ani, atunci constatăm că oferta este destul de avantajoasă. De exemplu, în 2010 Polonia a oferit un cfredit de 15 milioane de euro cu o dobândă de 2,8%”, - a remarcat expertul.
Și doctorul în științe economice, prorectorul Universității de Finanțe pe lângă Guvernul Republicii Moldova Aleksei Zubeț consideră că împrumutul rus se oferă în condiții destul de avantajoase și este convinsă că refuzul lui este cel puțin straniu.
”Țara se află într-o confruntare politică acerbă, are loc scăderea PIB-ului, există un trend negativ al balanței comerciale, este destul de ridicat nivelul șomajului. Este știut faptul că locuitorii republicii trăiesc în mare parte din contul transferurilor migranților din UE, unde au mers mulți cetățeni moldoveni, iar astăzi, din cauza coronavirusului, transferuri nu se prevăd. În aceste condiții, să refuzi anumite înlesniri care ar putea susține economia țării înseamnă să lucrezi pentru distrugerea economiei țării”, - consideră Zubeț
De la cine poate aștepta ajutor Chișinăul
Bugetul Moldovei a fost adoptat la sfârșitul anului 2019 cu un deficit de aproximativ 7 miliarde de lei, remarcă Ivan Bajenov. Încă atunci se presupunea că va fi acoperit doar din împrumuturi externe.
„Ulterior, pe fundalul situației generale legate de pandemia COVID-19 au fost operate schimbări și acum deficitul este de aproximativ 17-18 miliarde de lei”, - susține expertul.
Chișinăul a primit un credit de urgență în valoare de 233,9 milioane de dolari din partea Fondului Monetar Internațional în data de 23 aprilie, dar aceste resurse pot fi folosite doar în anumite condiții.
„Este important să înțelegem că ajutorul financiar din partea Fondului Monetar Internațional nu se oferă sub formă de bani care pot fi injectați în economia reală. Acestea sunt drepturi speciale de tragere, care reduc formal deficitul bugetar, dar nu permit lansarea economiei reale afectate de efectele măsurilor de izolare”, - a declarat Ivan Bajenov.
Directorul general al Consiliului Financiar-Bancar al CSI, Pavel Nefidov, face trimitere la exemplul Ucrainei, când pentru contractarea creditului necesar pentru reforme structurale una dintre cerinețele cele mai dure din partea instituțiilor financiare internaționale era problema proprietății private asupra terenurilor agricole. Practic, era una dintre condițiile oferirii ajutorului, spune el.
„De regulă, condițiile constau fie în reorganizarea sistemului de pensionare, fie în demararea unor reforme în domeniul economic, e vorba de realizarea unui anumit program, după care se oferă câte o tranșă, una după alta. E un sistem bine pus la punct – dacă nu respecți anumite condiții, atunci următoarea tranșă ar putea fi blocată. De regulă, nu există condiții dure directe – rate mari, o perioadă scurtă. Iată de ce aici situația este una foarte simplă, dacă semnezi programul, ești obligat să realizezi reforme de acest fel”, a rezumat Nefidov.
Bajenov consideră că la ora actuală Chișinăul nu ar putea miza pe o asistență macrofinanciară din partea UE, întrucât în interiorul blocului comunitar acum „lucrurile nu merg prea bine” și Uniunea ar urma să se confunte în cel de-al doilea trimestru cu cei mai scăzuți indicatori economici.
Totodată, menționează Bajenov, posibilele măsuri de susținere din partea Uniunii Europene, Băncii Mondiale nu vor fi oferite suficient de rapid – va fi nevoie de câteva luni de negocieri, în timp ce bugetul are nevoie de o echilibrare acum.
„Creditul propus de partea rusească și prima tranșă a acestuia putea fi oferită peste câteva săptămâni de la semnarea acordului. În afară de aceasta, o diferență semnificativă este faptul că acești bani pot fi redirecționați spre sectorul real al economiei”, spune Bajenov.
Spre exemplu, reparația drumurilor presupune crearea unor locuri de muncă și oferă un front de lucru întreprinderilor, e ceea de ce are nevoie Moldova acum, afirmă el.
Curtea Constituțională nu poate lua decizii în probleme economice
Doctorul în științe economice Alexei Zubeț consideră că decizia Curții Constituționale a Moldovei este una greșită.
„Condițiile pentru care Rusia oferă creditul nu erau deloc împovărătoare, dimpotrivă – erau suficient de benefice. Iar ceea ce e mai important este că împrumutul oferit de Rusia nu este legat de anumite proiecte, adică creditul putea fi utilizat inclusiv pentru acoperirea unor cheltuieli bugetare. Și aici e un mare avantaj”, explică economistul.
Oferta rusească este un comparabilă cu condițiile de pe piețele internaționale, precizează el. Curtea Constituțională nu este un organ care poate decide în probleme economice. În opinia specialistului, aici e vorba de o chestiune de expertiză economică.
„Atunci când se dorește, se poate căuta nod în papură în orice parte al acordului de împrumut. Se știe că în spatele persoanelor care au înaintat sesizarea la Curtea Constituțională se află forțele care au fost eliminate de la putere în urma unei înțelegeri între forțele de stânga și cele proeuropene. Pentru ei, cu cât e mai proastă situația socio-economică în țară, cu atât e mai bine. Provocarea unei noi crize reprezintă pentru ei o oportunitate de revenire la putere. Aici e o motivație destul de clară și evidentă”, este convins expertul.
Potrivit economistul, în ultimii 20 de ani în Moldova a avut loc o confruntare între două forțe - oamenii care își pun speranțele în emigrarea în Europa și integrarea Moldovei în economia europeană, în special, în cea a României și cetățenii care vor să-și restabilească economia, să trăiască din contul producției interne și acelor resurse de care dispune Moldova.
„Oamenii care sunt orientați spre Europa au plecat treptat, numărul lor s-a diminuat. Prin urmare, cetățenii care au rămas în țară și care sunt orientați spre resursele interne au început să predomine. Ei sunt etichetați ca proruși. Însă sunt proruși nu pentru că iubesc Rusia, ci pentru că înțeleg că Moldova are o singură piață unde poate exporta mărfurile ei într-un volum semnficiativ, o piață care poate absorbi un număr nelimitat de produse agroalimentare moldovenești”, spune Alexei Zubeț.
Expertul este convins că decizia Curții Constituționale reprezintă o „istorie exclusiv politică, îndreptată împotriva președintelui Dodon și a socialiștilor, pentru că în țară urmează să aibă loc alegeri, iar creditul putea într-o măsură semnificativă stabiliza situația financiară a republicii”.
La decizia Curții Constituționale a reacționat și Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse. „Rusia și-a dorit sincer să ajute Moldova, însă, din păcate, pentru politicienii moldoveni ambițiile politice personale sunt mai importante decât nevoile propriului popor”, a declarat viceministrul Afacerilor Externe al Rusiei, Andrei Rudenko.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova