CHIȘINĂU, 14 ian – Sputnik. Un concert extraordinar „Al meu nume o să-l poarte”, inspirat din creația poetului Mihai Eminescu va fi pus în scenă la Teatrul Național din Chișinău, care-i poartă numele geniului. Este un cadou pentru spectatori, or intrarea este liberă în limita locurilor disponibile. Spectatorii se vor putea bucura de prestația actorilor și a Orchestrei de cameră a Teatrului, astăzi, la 15:30 și la 18:30. Spectacolul poate fi văzut și pe 20 ianuarie, la ora 18:00.
Istoricul Teatrului Național „Mihai Eminescu”
Teatrul Naţional din Chişinău își începe istoria în 1920, iar inaugurarea oficială are loc pe 6 octombrie 1921. Tot în acea seară, în foaierul Teatrului a fost dezvelit bustul lui Bogdan-Petriceicu Hașdeu și a fost jucată premiera spectacolului „Răzvan şi Vidra” de Hașdeu.
Denumirea legată de numele lui Mihai Eminescu îi este oferită din anul 1988. Până în 1994 instituția a funcționat ca teatru-studio, sub conducerea lui Victor Ciutac, iar din iulie 1994, în urma unui concurs de creație, este oficializat ca Teatru Național.
Clădirea teatrului Național "Mihai Eminescu"
Proiectul clădirii a fost finisat abia în primăvara anului 1954, deși prima încercare de construcție a acestei clădiri a fost la începutul anilor 30. După ce o perioadă de timp a fost conservată, în legătură cu depresia economică, în 1949 s-a revenit la lucrările clădirii cu păstrarea formelor și stilisticii interbelice.
Clădirea teatrului a fost ridicată în trei niveluri. Ultimul nivel este un atic, construit pe un subsol. Acest nivel ocupă colțul unui cartier, care fusese cândva rezervat pentru piața polițienească, mărginit lateral de strada Mihai Eminescu.
Planul teatrului este rectangular, cu fațada îngustă perpendiculară bulevardului Ștefan cel Mare. În compoziția spațială a teatrului domină volumul cilindric al sălii de teatru, înconjurată din trei părți de balcoane, spațiile foaierelor și culoarelor, încununată cu o cupolă sferică. Lojele și balcoanele repetă configurația sălii. Sunt amplasate perimetral și se poate ajunge la ele printr-o scară monumentală cu trei rampe și scări. Clădirea Teatrului Național „Mihai Eminescu” are statutul de monument de artă, arhitectură și istorie de însemnătate națională și a fost introdusă în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău la inițiativa Academiei de Științe din Moldova.
Spectacolele Teatrului Național, la cele mai mari Festivaluri
Spectacolele Teatrului Național au cucerit şi continuă să cucerească simpatia publicului şi elogiile criticii de specialitate la numeroase Festivaluri de prestigiu: Festivalul „I. L. Caragiale", București, din 1993 până în prezent; Festivalul Școlilor Europene de Teatru, Târgu-Mureș, 1994; Festivalul de Comedie, București 1995; Festivalul „Zolotoi Liv", Lvov, Ucraina, 1998; Festivalul „A.P. Cehov", Moscova, mai 1998; Festivalul Divadelna Nitra, Slovacia, 1998; Festivalul de Comedie, Vaslui – 2000, 2005, 2008; Gala Teatrelor Naționale, Cluj-Napoca 2000; Festivalul de Teatru Experimental din Cairo, 1996, 2000, 2005, Festivalul Internațional de Teatru Clasic, Arad, 2010.
În acest an s-a desfășurat cea de-a IV-a ediție a Reuniunii, întrunind spectacole produse de teatrele naționale din România și Republica Moldova.
Repertoriul Teatrului Național „Mihai Eminescu”
În prezent pe site-ul oficial al Teatrului sunt incluse în repertoriul 34 de spectacole, în care joacă actori renumiți din țara noastră. Printre acestea este și drama romantică pe tema iubirii și a morții „Anonimul venețian” de Giuseppe Berto. El cântăreț renumit, care se desparte de soție în momentul când află că suferă de o maladie incurabilă... După ce se întâlnesc din nou, ambii înțeleg că se mai iubesc. Rolul cântărețului este interpretat actorul Andrei Porubin, Artist al Poporului. Este un spectacol în care toată atenția publicului cade pe doar doi actori în scenă.
„Noi, cu Margareta Pântea, nu avem timp să vedem reacția publicului. Sarcina noastră e de a intra pe deplin în rolul personajelor noastre. Spectatorii din primele rânduri pot vedea cutele de pe frunțile noastre, venele încordate și înfierbântate, orice emoție, orice crispare… Iar noi simțit energia sălii”, ne-a povestit Andrei Porubin.
Actorul spune că prin însuși numele pe care îl poartă, Teatrul Național din Chișinău este și ar trebui să fie în fruntea tuturor teatrelor.
„Eminescu este un nume emblematic al culturii, nu doar al literaturii noastre. Al spiritului, al civilizației noastre”, ne-a spus Andrei Porubin.
Legătura dintre Teatrul Național „Mihai Eminescu” și actor începe de pe când acesta era student. De atunci a învățat o regulă a „culturii în culise”.
„Veneamin Apostol, un om de o cultură rară, un pedagog prin excelență, ne spunea nouă, studenților gălăgioși în culisele teatrului: „Să nu vă permiteți să vorbiți în voce în culisele teatrului. Numai atunci când ieșiți în scenă să dați glas pustietății”. Veneamin Apostol mereu ne spunea că în acest teatru se vorbește corect și frumos. Mereu ne amintea de versurile lui Vasile Romanciuc: „Să-ți fie-atât de drag cuvântul/Încât atunci când îl rostești/Să crezi că însuși Eminescu/Ascultă ce și cum vorbești”. Această strofă mi-a rămas pentru totdeauna în suflet ca o chemare pentru a avea grijă la ce spui și cum spui. De aceea în Teatrul Național „Mihai Eminescu” se vorbește corect, se trăiește adevărat, se respectă textul autorului și toate legile lui nescrise”, a mai spus Porubin.
Actorul Andrei Porubin mai spune că denumirea legată de numele poetului Mihai Eminescu obligă. Actorul Valentin Zorilă a spus pentru Sputnik Moldova că a juca într-un teatru, care poartă numele lui Mihai Eminescu, este mai întâi de toate o mare Responsabilitate.
„Nu doar pentru că este un poet crestomatic, pentru care nu-i deloc ușor a scrie versuri, nici pentru că-i un prozator important, ce a căutat întotdeauna cuvântul care exprimă adevărul și nici doar pentru că a scris și piese – de fapt – niște poeme dramatice, ci pentru că a fost o Conștiință Civică, morală și politică a neamului său Românesc, al cărui destin și l-a asumat, l-a trăit și în cele din urmă pentru care s-a și jertfit”, ne-a comunicat Valentin Zorilă.
Actorul vorbește de Mihai Eminescu ca de un „militant pentru prosperarea neamului său, care a devenit unul dintre cei mai reprezentativi eroi, o conștiință combatantă și o autentică Valoare - nu doar estetică, ci, în primul rând, etică. Eminescu a contribuit din plin la eternizarea unui popor, unic în istoria omenirii, precum este poporul Ortodox Român”.
Amintim, astăzi se împlinesc 170 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu. Tot astăzi, marcăm Ziua Națională a Culturii.