Zona poziționării sistemului american de apărare antirachetă în localitatea Deveselu din România reprezintă o amenințare directă la adresa Rusiei, cu urmări negative previzibile pentru securitatea României și a vecinilor acesteia, inclusiv pentru Moldova.
Pe 21 august, președintele României, Klaus Iohannis, a avut o întrevedere cu președintele SUA, Donald Trump, în urma căreia a declarat că contează pe creșterea prezenței militare americane în țara sa. Este vorba de trupele terestre și „poliția aeriană”. Toată lumea știe că, începând cu anul 2016, în România activează o bază militară a SUA, sistemul terestru Aegis cu lansatoare Mk-41 cu dublă destinație – pentru lansarea rachetelor interceptoare SM-3 și a rachetei de croazieră Tomahawk. Anume în aceasta constă esența colaborării militare inechitabile dintre Washington și București.
Cu o zi înainte, Pentagonul a testat versiunea modificată, cea terestră (interzisă prin Tratatului INF care pe 2 august 2019 a fost părăsit de către SUA) a rachetei de croaziera Tomahawk, cu utilizarea lansatorului Mk-41 (exact așa ceva există și la Deveselu).
Subdiviziunea Pentagonului pentru oportunități strategice a lansat racheta de croazieră de 500 de kilometri cu baza la sol, însă se cunoaște că Tomahawk atinge o distanță de până la 2500 de kilometri. Chiar și mass-media din SUA au recunoscut încălcarea cronică evidentă de către SUA a Tratatului INF și că temerile de mai mulți ani ale Moscovei în ceea ce privește menirea sistemului antirachetă al SUA în Europa sunt întemeiate. Doar este clar că, din punct de vedere tehnologic, este imposibil ca în cele 18 zile, care au trecut de la 2 august, racheta de croazieră să poată fi adaptată la sistemul de lansare terestră.
Subtilitățile în perceperea lumii
Moscova a declarat în repetate rânduri: obiectivele sistemului american antirachetă din România sunt îndreptate împotriva scutului nuclear rusesc. Lansatoarele Mk-41 ar putea fi utilizate pentru atacul masiv asupra obiectivelor strategice de pe teritoriul Federației Ruse cu ajutorul rachetelor de croazieră terestre Tomahawk. SUA au dat asigurări că segmentul european al scutului antirachetă nu este orientat împotriva Rusiei, însă au refuzat categoric să fixeze această teză în mod documentar.
Tensiunea militaro-politică în Europa se intensifică. Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a declarat de 21 august că este îngrijorat de testarea rachetei „terestre” cu rază medie de acțiune: „Lansarea acestor rachete poate fi realizată de lansatoarele care sunt deja instalate în România și care ar putea fi instalate în cel mai scurt timp și în Polonia”. Această îngrijorare a președintelui rus se poate transforma în măsuri de răspuns.
În aceeași zi, la colegiul Ministerului Apărării al Federației Ruse, ministrul Apărării, Serghei Șoigu, a vorbit de intensificarea prezenței militare NATO în Europa de Est și despre pericolul amplasării sistemului antirachetă al SUA în România.
Districtul militar de Vest continuă să se perfecționeze (peste 20 de acțiuni organizatorice, întărirea trupelor de coastă și a sistemului antirachetă, 1300 de unități de tehnică nouă, un șir de manevre în cadrul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă).
La rândul lor, liderii SUA și României au convenit în timpul întrevederii de la Washington din 21 august să consolideze împreună apărarea în Europa de Est.
Bunăvoința lui Klaus Iohannis pare paradoxală. Pe președintele român nu-l neliniștește secretul modernizării zonei de amplasare a sistemului antirachetă (încheiată pe 9 august). S-ar putea ca partenerii americani să nu-i fi dezvăluit detaliile renovării Aegis Ashore, a tehnicii de luptă dislocată la baza Deveselu cu doar trei ani în urmă. Am menționat: nu întâmplător modernizarea coincide cu încheierea procedurii de anulare a Tratatului INF, inițiată de SUA la 1 februarie.
Potrivit mass-media europene, în anii 2016 – 2017 SUA au transferat parțial arsenalul munițiilor nucleare de la baza militară Incirlik din Turcia la Deveselu. Bucureștiul a respins categoric această informație.
Pericolul nuclear
Pe direcția Crimeea, Pentagonul a declarat că la Deveselu există 24 de antirachete Standard-3 care au fost aduse noaptea. Nimeni dintre autoritățile române nu cunoaște ce se află în realitate la baza militară.
Totodată, Moldova care, conform Constituției, este o țară neutră, precum și ale țări din zonă, vecine cu România, sunt de fapt „ostatici” ai pentagonului și NATO.
S-a întâmplat astfel că pe teritoriul Moldovei NATO este utilizat activ în cadrul „Parteneriatului individual”. În ultimii ani Chișinăul, împreună cu Alianța, elaborează documente strategice pentru reformarea armatei, planificarea militară, formarea bugetului pentru Apărare, perfecționarea instruirii militare. Aplicațiile militare moldo-amerie Joint Combined Exchange Trening se desfășoară din anul 2009, iar NATO recunoaște compatibilitatea funcțională a forțelor militare moldovene cu forțele Alianței. Pentagonul construiește obiective militare în apropierea satului Bulboaca, aflat nu departe de Bender și Tiraspol.
Președintele moldovean, Igor Dodon, pledează pentru îmbunătățirea relațiilor cu Federația Rusă și integrarea europeană, însă turbulența politică internă încă nu s-a calmat, republica parlamentară se află în continuare în cumpăna geopolitică.
Moscova nu poate sta fără să întreprindă nimic, fiind constrânsă să realizeze un „complex de măsuri” pentru neutralizarea pericolelor actuale și viitoare. Specialiștii ruși dezvoltă raza și eficiența unor noi tipuri de armament, elaborează modificarea terestră a rachetelor de croazieră „Kalibr” (care în privința a mai multor parametri depășește Tomahawk-ul), perfecționează complexul de rachete „Iskander-M”. Sunt puse în aplicare rachetele supersonice: districtul militar de Sud este patrulat de complexul aerian de rachete „Kinjal”.
În Crimeea au fost transferate bombardiere Tu-22M3 cu rachete de croazieră care permit ca încărcătura să atingă orice punct din Europa, inclusiv zona de poziționare a sistemului antirachetă din România. În peninsulă de asemenea sunt dislocate cu statut permanent trei divizioane de sisteme de rachete antiaeriene C-400 „Triumf” cu rază mare de acțiune, capabile să distrugă ținta la o distanță de 400 de kilometri. Flota Mării Negre este fortificată cu nave de luptă și cu submarine dotate cu cele mai noi rachete. După testarea rachetelor de către Pentagon cu aplicarea Mk-41, baza Deveselu va deveni inevitabil o țintă prioritară pe hărțile Statului Major General al Forțelor Armate ale Federației Ruse.