CHIȘINĂU, 30 ian - Sputnik. Într-un interviu realizat de portalul Profilaktika.Media, pulmonologul rus Elena Orlova explică ce consecințe poate avea gripa, care sunt grupurile de risc, cum ar trebui tratată corect această boală și care este eficacitatea vaccinării.
Ce este gripa și prin ce se deosebește de răceală
Formal, gripa este o infecție respiratorie virală acută (IRVA). Cauza bolii este un virus și afectează sistemul respirator. Din același grup fac parte mulți alți viruși (cum ar fi rhinovirus, adenovirus, parainfluenza, virus respirator sincițial uman). Ele cauzează simptome similare, denumite în popor în mod obișnuit răceli.
Virusul gripal diferă de omologii săi din acest grup prin faptul că este mai virulent și cauzează complicații grave cum ar fi pneumonia, otita, meningita, sinuzita, miozita și rabdomioliză.
Simptomele de gripă ar putea să nu difere prea mult de alte infecții respiratorii. Deși în cazul gripei cele mai frecvente sunt:
- febra puternică;
- durerile de cap;
- starea generală de rău;
- dureri ale mușchilor și articulațiilor;
- fără simptome pronunțate de guturai;
- tuse uscată.
Chiar dacă medicina a atins un nivel de dezvoltare foarte înalt, din cauza gripei în întreaga lume mor anual peste 645 de mii de persoane.
Care sunt cele mai frecvente complicații cauzate de gripă?
Cea mai frecventă complicație este pneumonia. Cei mai expuși riscului de a dezvolta această complicație sunt persoanele din grupurile de risc. Dar adesea se îmbolnăvesc și adulții care nu suferă de boli cronice. Pneumonia poate fi virală, cauzată nemijlocit de virusului gripal. Aceasta este o boală destul de gravă, adesea cu o înrăutățire rapidă a sănătății.
În plus, virusul gripal poate fi însoțit și de pneumonia bacteriană. Studiile au arătat că toxina virusului gripal (neurominidază) creează în sistemul respirator condiții favorabile pentru dezvoltarea celui mai frecvent agent patogen care cauzează pneumonia - pneumococul.
Există cazuri în care atât virusurile gripale, cât și bacteriile sunt detectate în sputa bolnavilor, în acest caz fiind vorba despre o infecție viral-bacteriană combinată.
Cine ar putea dezvolta complicații în cadrul grupului de risc?
În grupul de risc sunt:
- copii mai mici de cinci ani;
- persoanele mai mari de 65 de ani;
- femeile însărcinate;
- persoanele cu obezitate (indicele de masa corporala de peste 40 de Kg).
De asemenea, în grupul de risc sunt incluși și cei care suferă de următoarele boli cronice:
- astm bronșic, boală pulmonară obstructivă cronică, fibroză chistică și alte boli pulmonare cronice;
diabetul; - boli cardiace (de exemplu, boli cardiace congenitale, insuficiență cardiacă congestivă, boală coronariană);
- boli neurologice, inclusiv paralizie cerebrală, epilepsie, dezvoltare psihomotorie întârziată;
- boli de rinichi;
- boli hepatice;
- tulburări metabolice;
- boli hematologice;
- imunodeficiență și administrarea de medicamente imunosupresoare.
Cum trebuie tratată "corect" gripa?
În ciuda unor scandaluri care au avut loc în jurul medicamentelor anti-gripale, aparținând grupului de inhibitori ai neurominidazei, experții din Europa și SUA continuă să recomande aceste medicamente ca tratament pentru gripă. Conform unor cercetări, acest tratament împiedică dezvoltarea complicațiilor, inclusiv a pneumoniei, atât la grupurile de risc, cât și la ceilalți pacienți.
Astfel, aceste medicamente trebuie să le fie prescrise de urgență persoanelor din grupul de risc, suspectate de gripă. Pe când celor din afara grupului de risc, medicul le va prescrie tratamentul în funcție de fiecare caz în parte. Totul depinde de severitatea bolii și de timp a trecut de la debutul acesteia. Cel mai eficient tratament este cel care a început în 48 de ore de la debutul bolii.
Dacă ne vom vaccina contra gripei, există siguranța că nu ne vom îmbolnăvi?
Din păcate, eficacitatea vaccinării împotriva gripei nu atinge 100%. În fiecare anotimp, eficacitatea imunizării împotriva gripei depinde mult de virusul care circulă în acest an și dacă caracteristicile acestuia sunt asemănătoare cu virusurile gripale utilizate în realizarea vaccinului.
Potrivit Centrului American pentru Controlul și prevenirea bolilor din SUA, eficacitatea generală a vaccinării împotriva gripei este de 40-60 la sută.
Sezonul de gripă durează din octombrie și până în mai, iar punctul culminant coincide cu mijlocul lunii decembrie - începutul lunii martie. Se recomandă vaccinarea până la sfârșitul lunii octombrie, deoarece organismul are nevoie de aproximativ două săptămâni pentru a produce anticorpi care să protejeze împotriva virusului.