https://md.sputniknews.com/20261121/ambasadorul-rusiei-oleg-ozerov-indemnam-conducerea-moldovei-sa-asculte-vocea-ratiunii-84281814.html
Ambasadorul Rusiei, Oleg Ozerov: Îndemnăm conducerea Moldovei să asculte vocea rațiunii
Ambasadorul Rusiei, Oleg Ozerov: Îndemnăm conducerea Moldovei să asculte vocea rațiunii
Sputnik Moldova
Interviu exclusiv acordat agenției Sputnik Moldova de Ambasadorul Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov. 21.11.2026, Sputnik Moldova
2026-11-21T11:20+0200
2026-11-21T11:20+0200
2026-11-21T11:20+0200
politică
rusia
oleg ozerov
https://cdnn1.img.md.sputniknews.com/img/07ea/0b/14/84256910_0:0:3072:1728_1920x0_80_0_0_a8fd04a1af86487a0bc383fbba617bbb.jpg
În noiembrie 2026 s-au împlinit 25 de ani de la semnarea Tratatului de prietenie și cooperare dintre Republica Moldova și Federația Rusă. Cu acest prilej, Sputnik Moldova publică interviul exclusiv cu Ambasadorul Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov.– Domnule Ambasador, în urmă cu 25 de ani a fost semnat Tratatul de prietenie și cooperare. În ce măsură considerați că prevederile acestuia au fost puse în aplicare și cât de mare este potențialul său încă nevalorificat?– Vă mulțumesc pentru această întrebare deosebit de importantă. Vedeți, în politica internațională s-a întâmplat astfel încât această dată semnificativă, și anume cea de-a 25-a aniversare a semnării Tratatului de prietenie și cooperare dintre Federația Rusă și Republica Moldova a coincis cu reuniunea trilaterală a liderilor marilor puteri mondiale de astăzi, la Shenzhen, unde a fost adoptată o declarație foarte importantă, în care este consemnată poziția acestor puteri cu privire la direcția în care trebuie să se îndrepte lumea. Iar îndreptarea trebuie să aibă loc, așa cum se spune în cunoscuta declarație, către prevenirea utilizării armelor nucleare în conflicte, consolidarea păcii și fundamentele trecerii la o nouă configurație în relațiile internaționale. Consider că acesta este un eveniment atât de marcant, având în vedere că, după cum știți, lumea este guvernată de semne și simboluri, încât ne punem mari speranțe că această declarație va deveni un punct de plecare pentru formarea unei noi arhitecturi a relațiilor internaționale.În prezent, tot mai mulți comentatori vorbesc despre sfârșitul lumii unipolare și despre formarea unui sistem multipolar. Desigur, este important ca aceste semnale transmise de liderii celor trei puteri mondiale să fie auzite peste tot, inclusiv în Republica Moldova. Revenind la Tratatul de prietenie și cooperare din 2001, aș dori să spun că acesta a avut într-adevăr, mult timp, un rol foarte pozitiv în relațiile noastre bilaterale și că am reușit să obținem multe realizări.Deși o serie de probleme nu au fost soluționate, cum ar fi, de exemplu, problema transnistreană, o evoluție ascendentă în relațiile bilaterale a existat cu siguranță, pe parcursul unei perioade îndelungate, putem spune chiar decenii, cu pași înapoi și cu pauze, dar a existat, iar acest Tratat a adus, desigur, un rezultat pozitiv. Însă, în special începând cu anul 2021, constatăm o restrângere a relațiilor noastre bilaterale și observăm că prevederile Tratatului sunt utilizate, în primul rând de partea moldovenească, tot mai puțin și mai puțin. Totodată, auzim două argumente colaterale în favoarea acestui fapt: în mod direct, se pare că nimeni nu pune sub semnul întrebării existența Tratatului, însă se vorbește în permanență că Republica Moldova se îndreaptă în direcția aderării la Uniunea Europeană, acesta este primul argument, iar al doilea, începând cu anul 2022, după cum bine vedeți, este agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, care, iată, împiedică dezvoltarea relațiilor noastre.Însă mie, ca persoana care s-a ocupat de dezvoltarea relațiilor cu multe țări, inclusiv cu continentul african, la vremea respectivă în minister eram responsabil de pregătirea summiturilor Rusia și Africa, inclusiv după februarie 2022, îmi este foarte bine cunoscut faptul că majoritatea țărilor Africii, dacă nu chiar aproape toate, nu au legat și nu leagă în niciun fel dezvoltarea relațiilor cu Federația Rusă de ceea ce se întâmplă în Ucraina. Da, apar întrebări, în principal în ceea ce privește asigurarea unor livrări sigure de produse alimentare și îngrășăminte pe piețele din Africa, însă în plan politic nimeni nu leagă dezvoltarea relațiilor dintre țările Africii și Federația Rusă de ceea ce se întâmplă în Ucraina. La fel procedează, apropo, foarte multe țări din regiunea Asia și Pacific. Am văzut astăzi și începând de ieri cum era întâmpinat președintele rus la summitul APEC, aceasta este regiunea cu cea mai dinamică dezvoltare, și am văzut cum a fost aranjată ceea ce se numește fotografia de familie, unde stătea președintele nostru, alături de cine stătea. După părerea mea, nici acolo nu apar aceste întrebări, așa cum nu apar nici la majoritatea celorlalte state ale lumii, la multe state latino-americane.Vedem că președintele rus poartă discuții, atât în format bilateral, cât și trilateral, cu președintele Statelor Unite ale Americii, iar acest lucru nu provoacă un fel de alergie, însă aici vedem acest argument privind așa-numita agresiune a Rusiei în Ucraina drept principalul obstacol în calea dezvoltării relațiilor. Ni se pare că este, totuși, o legătură artificială, din ce cauză, pentru că, ce treabă are, ca să spunem așa, Ucraina? Sunt două state diferite: Republica Moldova este Republica Moldova, iar Ucraina este Ucraina. Ei bine, ca exemplu putem aduce relațiile cu Georgia.Părea că nu avem relații diplomatice directe, însă, cu toate acestea, cu Georgia relațiile în multe domenii se construiesc mai ușor și mai simplu, deși este același stat riveran Mării Negre. Dimpotrivă, relațiile se dezvoltă. Da, și Georgia face parte din Organizația Cooperării Economice la Marea Neagră, din OCEMN, la fel ca și Republica Moldova, din aceeași organizație. Însă vedem că, spre deosebire de Republica Moldova, ea, de exemplu, nu a redus cooperarea în sfera economică, dimpotrivă, o dezvoltă, iar acest lucru nu o împiedică să dezvolte relații cu Uniunea Europeană.Observăm, de asemenea, că Georgia, în pofida faptului că ar avea aceleași probleme, fiind, la fel ca Ucraina, o țară din bazinul Mării Negre, nu limitează în niciun fel schimburile noastre comerciale, care, dimpotrivă, cresc, iar în Georgia nu se caută scuze pentru a dezvolta relații cu Federația Rusă. În acest context, apare, desigur, întrebarea: din ce motiv Republica Moldova promovează o atitudine atât de confruntațională în raport cu Federația Rusă, având la îndemână un Tratat de prietenie și cooperare remarcabil, care, după părerea mea, este redactat și elaborat foarte bine?Și aici există prevederi foarte importante asupra cărora aș vrea pur și simplu să atrag atenția, că, fiind angajați în procesul de reglementare politică a problemei transnistrene, în care Federația Rusă acționează în calitate de comediator și garant, în conformitate cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. După cum mi se pare, aceasta este un temei foarte bun și serios pentru dezvoltarea relațiilor noastre. De asemenea, este firesc că acest Tratat a fost semnat ținând cont de faptul că Republica Moldova și-a consfințit neutralitatea în Constituție.În prezent, observăm că prevederile acestui Tratat sunt diluate. Să luăm, de exemplu, articolul 5: „Fiecare dintre înaltele părți contractante se va abține de la orice acțiuni care aduc prejudicii celeilalte înalte părți contractante, suveranității, independenței și integrității sale teritoriale”.Și aici trecem deja la un alt subiect, care este acum foarte larg discutat, și anume zborul dronelor.Se invocă faptul că, începând cu anul 1922, 110 drone au zburat pe cer, s-au prăbușit pe câmpuri sau au explodat. Și iată că citim declarațiile oficialilor Republicii Moldova, concret ale președintelui Maia Sandu, ale lui Igor Grosu, Mihai Popșoi, declarația oficială a Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova, premierul Tofan. Adică donmul Grosu s-a exprimat de două ori privind incidentul cu survolarea deasupra orașului a unei drone.Au fost făcute șase declarații în legătură cu acest incident. Și ce a atras atenția în aceste declarații? Începând cu declarația doamnei Maia Sandu, potrivit căreia Rusia, în propaganda sa de televiziune, afișează grija față de soarta Moldovei, însă în același timp, așa cum a fost spus textual, „trimite drone către noi acasă”.Domnul Igor Grosu, președintele Parlamentului, a repetat: „trimite drone pe teritoriul țării noastre”. Și aici se vorbește despre o încălcare gravă, despre un stat agresor și așa mai departe. Toate acestea se regăsesc în declarațiile oficiale ale conducerii Republicii Moldova.Cum ar fi de dorit să fie comentate toate acestea? În primul rând, desigur, Federația Rusă nu a intenționat niciodată, nu intenționează și nu face nimic pentru a îndrepta în mod deliberat drone în direcția Republicii Moldova, ba încă și spre anumite ținte. Apropo, ce fel de obiective poate urmări o dronă care, să spunem așa, survolează pe cer deasupra Chișinăului? Și ce ținte e pot exista în general aici? Este clar că nu poate fi vorba despre nicio intenționalitate în acest sens. Acesta este primul aspect.Al doilea. Iată că îmi sunt aduse reproșuri, în primul rând de către domnul Grosu, că nu recunosc că acestea sunt drone rusești. Dar în potrivit cărui fapt ar trebui să fie recunoscute ca fiind rusești? Am văzut deja, au existat în repetate rânduri cazuri.Au existat incidente și în Germania, când niște drone de pe aeroport au fost numite în mod categoric rusești și pe aceast temei a fost închis consulatul general de la Bonn. Înainte de aceasta, un astfel de caz categoric a avut loc în România, când a căzut o dronă, a explodat pe acoperișul unei case, la fel de categoric, la fel fără nicio dovadă a fost închis consulatul general de la Constanța. Desigur, dacă se recurge la acest stil fără prezentarea vreunei dovezi, ci pur și simplu, ca să spunem așa, conform impresiilor personale, cum se spune, eu sunt artist, așa văd eu lucrurile, atunci se poate ajunge la orice concluzie.Ne amintim foarte bine cum a început cel de-al Doilea Război Mondial. A început tocmai prin provocări de acest gen, puse la cale de naziști pentru a declanșa războiul, acuzând Polonia de acest lucru și începând agresiunea. Și iată că atunci când privim acum la aceste incidente, vreau să spun de la bun început, noi nu am spus niciodată dacă sunt rusești sau nu sunt rusești.Noi spunem: haideți să stabilim acest lucru, ale cui sunt, cine le produce, cine le lansează. Nicio dovadă, începând cu ceea ce s-a întâmplat acum trei ani, deși s-a promis că după prima survolare a unei drone, încă înainte de sosirea mea, se spunea că iată acum vom efectua o anchetă completă, vom prezenta toate dovezile. Au trecut trei ani, iar lucrurile au rămas la fel, nimeni nu a prezentat nicio dovadă.Dar știm foarte bine că, dacă vorbim despre tipurile acestor drone, periodic se spune că acestea sunt Gheran-2, Gherbera și așa mai departe. Dar stați puțin, știm că acum aceste drone sunt asamblate în grabă în orice școală profesională, la Odesa, lângă Kiev, oriunde. După ore, copiii sunt puși să facă acest lucru.Și acest lucru se întâmplă în masă. Iar tipurile, au căzut atâtea în Ucraina încât se poate asambla orice din ele. Aceasta este ca o ipoteză.Foarte bine, noi nu ne opunem unei anchete amănunțite. Dimpotrivă, insistăm asupra ei, dacă lucrurile stau așa. Pentru că există date obiective, care sunt ușor stabilite de experți.Acestea sunt datele privind punctul de intrare, traseul de zbor. Dacă a căzut și s-a păstrat un microcip, o placă, acolo există misiunea de zbor. Demonstrați-ne că acest lucru este făcut împotriva intereselor Republicii Moldova și că drona ar fi fost lansată de Rusia.Cred că astfel de dovezi nu pot fi prezentate, deoarece nimeni nu s-a ocupat niciodată de acest lucru. Da, nu putem exclude tot felul de incidente, despre care am mai vorbit, atunci când forțele de război electronic ucrainene ar putea devia de la traiectorie o dronă fabricată de altcineva. Dar, repet, dacă experții și specialiștii din cadrul instituțiilor de resort examinează aceste aparate, atunci lucrurile pot fi clarificate. Aceasta nu este o chestiune care ține de diplomați. De investigație trebuie să se ocupe specialiștii tehnici și experții în domeniu.Vor demonta, or examina și vor spune ce fel de dronă este, unde este asamblată. Apropo, acolo există numere de serie, după care se poate afla ușor când a fost fabricată și unde a fost folosită. Cel mai probabil, a fost folosită în Ucraina și apoi, într-un fel oarecare, a fost trimisă sub o formă sau alta aici.Și, desigur, cea mai importantă întrebare pe care și-o pun mereu oamenii, qui prodest, cui îi este avantajos. Așadar, Rusiei nu îi este avantajos, acest lucru este evident. Nu corespunde intereselor Rusiei și despre acest lucru s-a declarat în repetate rânduri.Și astăzi, în declarația Ministerului Afacerilor Externe cu ocazia celei de-a 25-a aniversări a semnării Tratatului de prietenie și cooperare, se spune de asemenea că țara noastră tinde spre relații normale, de bună vecinătate, cu Republica Moldova. De ce aceste cuvinte nu vor să fie auzite, iar se vorbește despre altceva? Și la noi, desigur, apar întrebări și în legătură cu aceste survolări ale dronelor, deoarece a devenit deja un loc comun faptul că aceste survolări și căderile în zone nelocuite au încetat să mai aibă impact asupra opiniei publice. Acum apare o dronă deasupra Chișinăului și, ceea ce este curios, apare chiar în ajunul întâlnirii trilaterale de la Shenzhen a conducătorilor Rusiei, Statelor Unite și Republicii Populare Chineze.Este oarecum ciudat cum activitatea dronelor coincide cu aceste evenimente politice. Desigur, există și alte aspecte care ne îngrijorează. Poate că aici sunt de menționat organizatorii acestei provocări, iar noi suntem siguri că aceasta este o provocare, suntem convinși că este o nouă provocare, cel mai probabil din partea Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), deoarece ei se ocupă de astfel de lucruri, de un astfel de gen de provocare, dar ne îngrijorează și alte declarații. De exemplu, a premierului Tofan, cunoscut prin legăturile sale strânse cu Kievul, trebuie să o privim în mod realist această situație.„Mai devreme sau mai târziu pot avea loc tragedii cu drone. Statul nostru trebuie să fie pregătit pentru acest lucru.” Ce este aceasta? Suntem pregătiți pentru faptul că undeva va cădea o dronă cu consecințe tragice, iar responsabilitatea imediat, fără nicio anchetă, așa cum s-a întâmplat acum câteva zile, va fi pusă pe seama Rusiei.Mai mult decât atât, am atras atenția că declarația privind responsabilitatea Rusiei a fost făcută exact la o oră după survolarea dronei. Vedem cât de, scuzați-mă, fățiș este organizat totul.Rusia nu are niciun interes, subliniez încă o dată, în survolări, nu se știe cu ce scop, pe teritoriul Moldovei. Ce, vrem cumva să intimidăm Republica Moldova? Dar acest lucru este ridicol.Dacă Rusia ar fi vrut să intimideze, are pentru aceasta o mulțime de alte posibilități. Iar în acest fel, este o provocare în stare pură, orientată spre a pune relațiile noastre pe marginea rupturii sau dincolo de marginea rupturii. Și, în opinia noastră, provocările de acest fel sunt organizate de forțe externe.O altă întrebare este dacă acest lucru se întâmplă cu știința sau fără știința autorităților Republicii Moldova. Este posibil să se întâmple fără știrea acestora, ba chiar considerăm că, cel mai probabil, așa stau lucrurile. Este însă absolut evident că toate acestea sunt puse la cale de cei care sunt interesați de agravarea situației. Obiectivele urmărite sunt diametral opuse celor prevăzute atât în Tratatul de prietenie și cooperare, cât și în declarația celor trei mari puteri, adoptată astăzi la Shenzhen.- Care dintre prevederile Tratatului de prietenie și cooperare considerați că rămân cele mai actuale astăzi? Și există oare prevederi ale acestui Tratat care, în practică, au încetat să funcționeze?- În Tratatul de prietenie și cooperare se vorbește mult despre dezvoltarea cooperării internaționale, menținerea păcii și stabilității în Europa. Faptul că ambele părți vor contribui la reglementarea cât mai rapidă a conflictelor locale și regionale.-Funcționează acest lucru astăzi, în opinia dumneavoastră? - Da, iată, uitați-vă, eu chiar pun întrebarea și v-o returnez: Dar acest lucru funcționează? Sau, de exemplu, sprijinirea eforturilor internaționale îndreptate spre dezarmare, controlul armamentelor, precum și consolidarea încrederii și securității în domeniul militar. Dacă Republica Moldova, din motive de neînțeles pentru noi, se ocupă intens cu militarizarea, s-au anunțat majorarea bugetului militar, majorarea efectivului armatei până la 8 mii de oameni, achiziții de armament, cât de mult corespunde aceasta intereselor, în primul rând, Tratatului, statutului, statutului neutru al Republicii Moldova, și intereselor extinderii relațiilor noastre bilaterale? Aici se spune că vor avea loc consultări și schimburi de opinii, și aici există o listă, inclusiv chestiuni de interacțiune în cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa.Dar noi nu vedem acest lucru, nu din vina noastră, nu noi am întrerupt contactele politice cu conducerea Republicii Moldova. Republica Moldova, sub un pretext exterior, care nu are legătură directă cu relațiile noastre, mă refer la situația din jurul Ucrainei, a întrerupt contactele în toate privințele. Unde este aici logica? Îmi pun întrebarea.Și aici, de exemplu, se spune că, în cazul apariției unei situații care, în opinia uneia dintre înaltele părți contractante, creează o amenințare la adresa menținerii păcii și securității internaționale sau afectează securitatea uneia dintre părți, aceasta se poate adresa celeilalte părți pentru desfășurarea fără întârziere a unei consultări în scopul examinării situației create. Articolul 4 este exact ceea despre ce vorbim astăzi. Iată că a apărut situația cu dronele.Moldova consideră că aceasta îi amenință suveranitatea, securitatea. Vă rog, există articolul 4, puteți apela la el, dar, dintr-un motiv oarecare, partea moldovenească refuză categoric să apeleze la prevederile Tratatului în vigoare, iar în schimb aruncă acuzații neîntemeiate la adresa țării noastre. Aici există logică sau nu? Există conformitate cu Tratatul sau nu? Articolul 6: Părțile dezvoltă o cooperare egală în drepturi și reciproc avantajoasă în domeniul politicii, economiei, comerțului, apărării, energeticii, protecției mediului, științei, tehnicii.Funcționează această prevedere? Nu, nu funcționează. Vedem că, în mod sistemic, Chișinăul, autoritățile reduc cooperarea și o aduc la zero practic în toate domeniile. Din nou, din care motive? Dau un exemplu, dorința de a intra în UE nu constituie un temei pentru restrângerea cooperării.Chiar și Armenia nu a vorbit niciodată despre restrângerea completă a cooperării în legătură cu aspirațiile sale de a adera la UE. Și în multe direcții cooperarea continuă. Iar aici vedem exact contrariul.Mai mult decât atât, aici se vorbește despre încurajarea reciprocă a protecției investițiilor, evitarea dublei impuneri, funcționarea întreprinderilor mixte. Este clar că acest lucru nu funcționează. Articolul 9: Schimbul de informații în domeniul economiei, practicii de aplicare a legii.Funcționează? Nu funcționează. Stabilirea și menținerea contactelor dintre subiecții Federației Ruse și unitățile administrativ-teritoriale ale Republicii Moldova. Acum câțiva ani, conducătorul Tatarstanului, domnul Minnihanov, a vrut să viziteză Moldova, nu a ieșit nimic.Și așa putem trece prin toate punctele. De exemplu, aici există un punct privind dezvoltarea relațiilor în domeniul cooperării militare și tehnico-militare. Dar, în schimb, vedem dezvoltarea relațiilor exclusiv cu țările NATO.-Domnule Ambasador, acea deteriorare a relațiilor dintre Moldova și Rusia, despre care ați vorbit acum, cum credeți dumneavoastră, este o consecință a unei politici independente a Chișinăului sau o consecință a acelei confruntări care are loc acum între Rusia și Occident?- Înțelegeți, aici, desigur, este greu să separi un lucru de altul în viața practică. Este clar că există elemente de confruntare, în primul rând, cu țările europene și interpretările corespunzătoare ale evenimentelor. Dar Republica Moldova continuă să rămână un stat neutru, chiar dacă aspiră să adere la Uniunea Europeană, dar încă nu a aderat la ea.Ne amintim câți ani a încercat să adere Turcia, dar așa și nu a aderat. Este pe cale de a o face și până acum. Și așa a stat mult timp în anticameră.Așadar, cât timp rămâneți în afara Uniunii Europene, ba chiar și după aderare, de ce trebuie să vă solidarizați cu linia de confruntare față de Rusia? Rusia nu are nicio intenție agresivă față de Republica Moldova. Și acest lucru este confirmat de fapte.Când am venit aici, câte nu am auzit, despre 10 mii de militari care, cumva, pe o cale necunoscută, se vor deplasa cu avionul, vor ocupa, vor cuceri Transnistria, vor crea un cap de pod, vor amenința securitatea. Astăzi vedem cu toții că au fost vorbe goale. Și încă de atunci era evident, am vorbit despre aceasta în interviurile mele.Nu a fost întreprinsă nicio astfel de acțiune. Rusia a propus întotdeauna în cadrul același Tratat din 1992. V-am citit Tratatul, acolo este scris totul.Și suntem pregătiți pentru reglementarea conflictului transnistrean. Și am demonstrat nu o dată acest lucru în practică, în conformitate cu acel cadru juridic internațional care s-a format în cursul ultimilor ani. Și avem deschidere spre acest lucru, avem disponibilitate, există misiunea OSCE, care este pregătită să facă acest lucru.Fiindcă nu Rusia a sistat acțiunea majorității mecanismelor formatului 5+2. Acest lucru l-a făcut Moldova, precum și Ucraina. Iată că ele au sistat sub pretextul, din nou, al unei situații care nu are legătură directă cu conflictul transnistrean. Conflictul transnistrean are propria sa istorie, propria sa logică, propriile sale mecanisme de reglementare.Apropo, așa a fost și în Ucraina, când au existat Acordurile de la Minsk, însă ele au fost anulate, din nou, nu de partea rusă, după cum vă amintiți foarte bine. Și pe noi ne îngrijorează faptul că acum în Republica Moldova predomină anume acea logică care a dus la o evoluție tragică a evenimentelor în țara vecină. Și ce este aceasta? Este o lovitură de stat.Apropo, Elon Musk astăzi chiar așa și a spus direct că a fost o lovitură de stat în Ucraina. A fost o lovitură de stat, încercările de a ajunge la un acord în 2015–2016 nu au dat rezultate, țările europene au venit toate în alb, au spus că sunt garanți, totul va fi ok. Și apoi au eșuat cu succes în toate acestea și chiar au recunoscut că au făcut acest lucru în mod conștient.Așadar, noi nu dorim ca o logică de acest fel să prevaleze în relațiile noastre cu Republica Moldova. După cum puneți pe bună dreptate întrebarea, ca actorii externi, iar aici ei sunt vizibili cu ochiul liber, nu este nevoie de raiduri profunde de recunoaștere în spatele liniilor inamicului pentru a vedea cum Marea Britanie în primul rând, precum și Franța, Germania și România, care s-a alăturat acestora, întreprind pași nu tocmai constructivi în ceea ce privește determinarea Republicii Moldova la, din nou, un comportament nu tocmai cooperant în privința reglementării conflictului transnistrean. Lucru la care suntem pregătiți și îndemnăm conducerea moldovenească să dea ascultare glasului rațiunii, să nu ducă lucrurile până la ruperea relațiilor noastre.Iar acum, spre regret, vedem că în Republica Moldova domină anume astfel de stări de spirit, induse fie din exterior, fie din interior. Noi considerăm totuși că, în mai mare măsură, ele sunt induse din exterior, sunt încurajate din exterior, incită și Republica Moldova. Poporul ei, prietenos nouă, el ne este prieten.De altfel, chiar astăzi, acest lucru este menționat în mod explicit în declarația Ministerului Afacerilor Externe. Considerăm poporul Republicii Moldova un popor prieten, legat de noi prin numeroase relații de familie, legături istorice, economice, politice și de tot felul, inclusiv prin relațiile dintre partidele politice. Acesta este legat în mod organic de Federația Rusă.Încercarea de a tăia cu toporul aceste legături, folosind totodată forțe externe sau, mai bine spus, permițând forțelor externe să se folosească de Republica Moldova, nu contribuie, desigur, la dezvoltarea relațiilor noastre bilaterale. Nu ajută în niciun fel la consolidarea acestora. Ne dorim totuși ca vocea noastră să fie auzită și mizăm pe acest lucru. Sperăm că Republica Moldova își dorește cu adevărat pacea, așa cum declară doamna Sandu.Dar ne dorim foarte mult ca faptele să corespundă declarațiilor. Pentru că, atunci când la nivel declarativ se afirmă că "ne dorim pacea", în practică vedem cu totul altceva. Aceste imagini au circulat pe larg pe rețelele de socializare și nu reprezintă niciun secret: numerele de înmatriculare ale autobuzului diplomatic sunt tăiate și îndepărtate fără niciun temei, conform unor pretexte absurde.Când corespondența diplomatică este blocată, când, timp de șase luni, angajaților ambasadei nu le sunt eliberate cardurile de acreditare, cu încălcarea prevederilor Convenției de la Viena, apare în mod firesc întrebarea: ce obiectiv urmărește, de fapt, conducerea Republicii Moldova?De altfel, singurul argument pe care îl auzim astăzi este cel al dronelor care survolează teritoriul țării. Chiar considerați, în mod serios, că relațiile noastre ar trebui puse în pericol din cauza acestor incidente, pe care noi suntem dispuși să le investigăm împreună cu partea moldovenească? Suntem pregătiți să purtăm un dialog constructiv pe aceast subiect, însă, spre regret, deocamdată nu observăm o deschidere reciprocă. În schimb, constatăm aplicarea aceleiași logici care a fost folosită anterior în relațiile cu statele occidentale, în primul rând cu Marea Britanie și Germania. În acele cazuri nici măcar nu se vorbea despre certitudini. Se utiliza expresia highly likely, adică "foarte probabil", sugerându-se că responsabilitatea ar reveni Rusiei. Cu toate acestea, au fost întreprinse acțiuni de parcă toate acuzațiile ar fi fost deja demonstrate.Nu s-a demonstrat nimic. Nici în cazul Skripal nu au fost prezentate dovezi concludente. Cu toate acestea, consecințele politice s-au făcut simțite, iar puterile occidentale au întreprins acțiuni care au afectat relațiile bilaterale ale Rusiei cu numeroase state europene. Același scenariu, de fapt, Occidentul ar dori să-l repete și aici. Am văzut deja cum funcționează acest mecanism în Occident: acuzații nefondate, urmate de adoptarea imediată a unor decizii absolut nejustificate, care creează o nouă realitate politică. Iar ulterior, după cum se spune la noi, nu mai poți întoarce carnea tocată înapoi în mașina de tocat. Se creează astfel noi realități și condiții politice, care sunt foarte greu de schimbat.Această tactică de a tăia coada pisicii bucată cu bucată, dar într-o singură direcție, și anume înrăutățirea continuă a relațiilor bilaterale, domină, din păcate, în prezent. Și acest lucru nu se întâmplă din vina Moscovei.-Domnule Ambasador, Federația Rusă a declarat în repetate rânduri că respectă suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova. Cum sunt evaluate la Moscova, în acest context, acțiunile Chișinăului de limitare a competențelor administrative, economice și de altă natură ale Transnistriei?- Vă mulțumesc pentru întrebare. În ceea ce privește acțiunile autorităților moldovenești față de Transnistria, constatăm că, spre regret, sunt întreprinse măsuri care conduc la sufocarea economiei regiunii transnistrene. Mă refer la faptul că partea moldovenească majorează nejustificat impozitele și introduce noi reguli, care ar fi menite să asigure egalizarea relațiilor și a condițiilor economice. În realitate, însă, aceste măsuri nu fac decât să retragă bani din bugetul Transnistriei și să creeze condiții nefavorabile pentru desfășurarea activității economice de către operatorii economici de pe teritoriul regiunii. Mai mult decât atât, din punctul nostru de vedere, toate aceste acțiuni afectează chiar interesele Republicii Moldova. Distrugând economia Transnistriei, autoritățile moldovenești își prejudiciază propriile interese. Domnul Сhiveri a declarat în mod explicit că scopul acestor eforturi este distrugerea economiei Transnistriei.Nu noi am afirmat acest lucru, ci reprezentanții părții moldovenești au declarat că obiectivul tuturor acestor acțiuni este distrugerea economiei transnistrene. Dar ce înseamnă distrugerea economiei Transnistriei? Înseamnă să lași fără o sursă de existență sute de mii de oameni. Acolo locuiesc între 380.000 și 620.000 de persoane, care riscă să fie lipsite de mijloacele necesare pentru a-și câștiga pâinea cea de toate zilele. Este aceasta o atitudine umană? Este corectă o asemenea abordare? Consider că această politică trebuie să înceteze.Sperăm foarte mult că noul șef al Misiunii OSCE, domnul Christopher Smith, care a sosit recent, va întreprinde totuși demersuri energice pentru redresarea situației. Poate că autoritățile Republicii Moldova vor da curs apelurilor sale. Continuarea distrugerii economiei amenință să provoace un colaps și să ducă la sistarea activității unor întreprinderi, dintre care multe abia se mai mențin pe linia de plutire. În acest context, este, desigur, extrem de important ca Transnistria să traverseze perioada de iarnă cu pierderi cât mai mici și să nu fie create obstacole, nu doar din partea Republicii Moldova, ci mai ales din partea operatorilor economici europeni.Pentru că revenim, din nou, la subiectul despre care am vorbit anterior: anumite forțe din Europa instigă, încurajează și creează în mod deliberat condiții pentru blocarea ajutorului economic și umanitar destinat locuitorilor Transnistriei.- Rusia a declarat în repetate rânduri că există posibilitatea reluării livrărilor directe de gaze naturale rusești către Republica Moldova. În ce condiții ar putea acest lucru să devină realitate? Ce ar trebui făcut în acest sens? Și este Moscova pregătită să propună Chișinăului contracte de furnizare a gazelor naturale în condiții comerciale avantajoase?- Pentru a răspunde la această întrebare, este necesar ca însăși Republica Moldova să își dorească acest lucru. Pentru că, atunci când declară că nu va cumpăra "niciun gram de gaz totalitar", trebuie să ținem cont de faptul că vecinii săi democratici, statele care îi predau acum lecții de democrație și îi impun condiții pentru aderarea la Uniunea Europeană, condiții destul de stricte, de altfel, chiar foarte stricte, sunt Franța, Spania, Belgia, Țările de Jos și Grecia.Toate aceste țări cumpără gaze naturale din Rusia și nu stau să analizeze dacă acestea sunt democratice sau nedemocratice și nici ce fel de gaze sunt, până la urmă. De altfel, în declarația celor trei mari puteri, adoptată astăzi, se menționează că acestea vor crea condiții pentru livrarea resurselor energetice, în primul rând a petrolului, pe piețele mondiale. Așadar, din partea noastră există bunăvoință, iar aceasta este consemnată în declarația adoptată astăzi.Partea moldovenească spune însă: nu, în niciun caz! În subsidiar, se vehiculează și un alt argument, potrivit căruia Rusia nu ar avea, în general, posibilitatea de a livra gaze naturale ieftine pe piețele Uniunii Europene. Dar de unde ați tras această concluzie? Nu ne-ați întrebat acest lucru. Prin urmare, este imposibil să răspundem la o întrebare care nu ne-a fost adresată. Iar dacă întrebarea nu a fost pusă, nu există niciun răspuns.Adresați-ne această întrebare și solicitați să vi se spună dacă există capacități disponibile de transport prin gazoductul TurkStream și dacă sunt întrunite condițiile necesare pentru livrări. Acesta este însă un alt subiect, o etapă ulterioară, care presupune negocieri cu Gazprom și așa mai departe. Este Gazprom pregătită să discute cu dumneavoastră, în condițiile în care nu recunoașteți datoriile?Aceasta este o altă chestiune, un subiect separat. Dar, fără îndoială, pentru a iniția un asemenea proces, este nevoie de voință politică. După cum se știe, Rusia și-a reorientat fluxurile de export după ce europenii au renunțat la achizițiile de gaze rusești. Dar, din nou, renunțarea lor a fost mai degrabă una declarativă, doar la nivel de discurs.Se comportă precum un dependent de droguri aflat în sevraj, care spune: "Niciodată, nu voi mai cumpăra!", iar imediat după aceea cumpără și mai mult. În 2026, europenii au achiziționat cu 18% mai mult gaz natural lichefiat decât în anul precedent. Acum îl cumpără sub formă de GNL, nu prin conducte, deoarece gazoductele Nord Stream au fost aruncate în aer. Și, din nou, nu de noi, ci se știe foarte bine de către cine. Iar acum Republica Moldova afirmă că nu există nicio posibilitate de a cumpăra gaze naturale ieftine din Rusia. Dar nici măcar nu ați făcut o solicitare în acest sens!Acest lucru nu poate fi stabilit printr-o metodă improvizată, cum ar fi umezirea degetului și ridicarea lui în aer pentru a vedea încotro bate vântul. Lucrurile serioase nu se fac în acest mod. Oamenii serioși nu procedează astfel. În primul rând, un asemenea demers trebuie inițiat de partea care are nevoie de el.Vedem că, în prezent, prețul gazelor naturale a ajuns la niveluri exorbitante. Și unde se înregistrează cel mai mare preț la gaze naturale din Europa? Tocmai în Republica Moldova, nu se știe de ce. Iar consecințele sunt cele pe care le vedem: facturi exorbitante. Deja apar pe internet facturi uriașe la energia electrică și la gazele naturale.Acestea depășesc 5.000 de lei, în condițiile în care toată lumea știe că pensia multor oameni de aici este de aproximativ 3.000 de lei. Cum reușesc oamenii să achite toate aceste facturi? Totodată, nu putem spune că toate acestea ne sunt indiferente, deoarece aici locuiesc sute de mii de cetățeni ai Federației Ruse.Atât în Transnistria, cât și pe malul drept al Nistrului. Desigur, nu ne este indiferent ce se întâmplă. Însă, dacă autoritățile nu se adresează cu o asemenea solicitare, deocamdată nu avem ce discuta.- Domnule Ambasador, o ultimă întrebare. Cum vedeți modelul relațiilor dintre Federația Rusă și Republica Moldova peste cinci ani? Este posibilă, în principiu, revenirea la nivelul de cooperare care a existat între cele două țări în anii 2000?- Este o întrebare foarte bună și pertinentă. Consider că, în pofida tuturor dificultăților din relațiile noastre, restabilirea acestora este posibilă și în prezent. Suntem pregătiți să soluționăm problemele litigioase în conformitate cu Tratatului. Vă rog, dacă este vorba despre drone, să recurgeți la prevederile existente. V-am citat deja articolul 4. Acesta prevede următoarele: „În cazul apariției unei situații care, în opinia uneia dintre Înaltele părți contractante, creează o amenințare la adresa menținerii păcii și securității internaționale sau afectează securitatea uneia dintre părți, aceasta se poate adresa celeilalte părți pentru organizarea de urgență a unor consultări, în vederea examinării situației create”.Așadar, adresați-vă nouă! Vom examina situația. Am declarat acest lucru în repetate rânduri. Acționăm strict în conformitate cu acordurile bilaterale și internaționale existente.Însă îndemnăm partea moldovenească să respecte normele și regulile internaționale, inclusiv Convenția de la Viena, precum și angajamentele bilaterale. Iar dacă partea moldovenească este cu adevărat interesată de menținerea păcii și securității, un subiect mai actual ca oricând în prezent, atunci ar trebui, probabil, să se oprească înainte de a depăși o linie periculoasă, deoarece ne aflăm deja în apropierea acesteia. Considerăm, de asemenea, că autoritățile Republicii Moldova ar trebui să renunțe la acuzațiile de imperialism la adresa Rusiei, lansate ori de câte ori se ivește ocazia.Noi comunicăm într-un limbaj al respectului față de cealaltă parte. Însă respectul nu poate fi unilateral, ci trebuie să fie reciproc. Este necesar să respectăm cealaltă parte și să ne onorăm angajamentele asumate. Numai în aceste condiții este posibil un dialog bazat pe respect reciproc și progresul către normalizarea relațiilor, obiectiv pe care îl susținem.Îndemnăm tocmai la reluarea contactelor dintre noi, inclusiv în ceea ce privește problemele care provoacă îngrijorarea părții moldovenești, dacă asemenea preocupări există. Nu trebuie însă create condiții care să permită ca o provocare organizată, cel mai probabil, de forțe externe, să conducă la ruperea relațiilor bilaterale. Într-un asemenea scenariu, Rusia ar putea fi acuzată pe nedrept, fără nicio investigație prealabilă, pentru un incident sau altul, după care s-ar putea anunța pur și simplu ruperea relațiilor și alte măsuri de acest gen. Dar ar trebui, probabil, să ne gândim la consecințele pe care asemenea acțiuni le-ar putea avea, în primul rând, pentru însăși Republica Moldova.Pentru că, atunci când vă retrageți din anumite acorduri, fie de facto, fie de jure, iar în prezent observăm o îndepărtare treptată de la aplicarea prevederilor acestora, așa cum am analizat împreună, examinând articolele Tratatului și modul în care se produce această deteriorare a relațiilor, trebuie să înțelegeți un lucru. Dacă dumneavoastră vă retrageți din aceste angajamente, la un moment dat și cealaltă parte ar putea, cel puțin la nivel teoretic, subliniez, teoretic, să declare că este, la rândul său, eliberată de obligațiile prevăzute în Tratat. Dacă dumneavoastră, și mă refer aici la autoritățile moldovenești, vă considerați liberi de aceste obligații, atunci și cealaltă parte ar putea face aceeași declarație.Dar acesta nu este interesul nostru. Repet încă o dată: suntem interesați de respectarea și aplicarea prevederilor Tratatului de prietenie și cooperare. Însă tangoul se dansează în doi.- Vă mulțumim foarte mult pentru timpul acordat și pentru răspunsurile la întrebările pe care am dorit să vi le adresăm. Sperăm că acest Tratat, semnat în urmă cu 25 de ani, va fi prelungit de numeroase ori și că nu va rămâne doar un document pe hârtie, ci va continua să producă efecte și să fie pus în aplicare.-Vă mulțumesc foarte mult.
Sputnik Moldova
media@sputniknews.com
+74956456601
MIA „Rossiya Segodnya“
2026
Sputnik Moldova
media@sputniknews.com
+74956456601
MIA „Rossiya Segodnya“
Știri
ro_MD
Sputnik Moldova
media@sputniknews.com
+74956456601
MIA „Rossiya Segodnya“
https://cdnn1.img.md.sputniknews.com/img/07ea/0b/14/84256910_0:0:2732:2048_1920x0_80_0_0_1c3e8df56e6aed20d697392ffd8bc973.jpgSputnik Moldova
media@sputniknews.com
+74956456601
MIA „Rossiya Segodnya“
rusia, oleg ozerov
În noiembrie 2026 s-au împlinit 25 de ani de la semnarea Tratatului de prietenie și cooperare dintre Republica Moldova și Federația Rusă. Cu acest prilej, Sputnik Moldova publică interviul exclusiv cu Ambasadorul Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov.
– Domnule Ambasador, în urmă cu 25 de ani a fost semnat Tratatul de prietenie și cooperare. În ce măsură considerați că prevederile acestuia au fost puse în aplicare și cât de mare este potențialul său încă nevalorificat?
– Vă mulțumesc pentru această întrebare deosebit de importantă. Vedeți, în politica internațională s-a întâmplat astfel încât această dată semnificativă, și anume cea de-a 25-a aniversare a semnării Tratatului de prietenie și cooperare dintre Federația Rusă și Republica Moldova a coincis cu reuniunea trilaterală a liderilor marilor puteri mondiale de astăzi, la Shenzhen, unde a fost adoptată o declarație foarte importantă, în care este consemnată poziția acestor puteri cu privire la direcția în care trebuie să se îndrepte lumea. Iar îndreptarea trebuie să aibă loc, așa cum se spune în cunoscuta declarație, către prevenirea utilizării armelor nucleare în conflicte, consolidarea păcii și fundamentele trecerii la o nouă configurație în relațiile internaționale. Consider că acesta este un eveniment atât de marcant, având în vedere că, după cum știți, lumea este guvernată de semne și simboluri, încât ne punem mari speranțe că această declarație va deveni un punct de plecare pentru formarea unei noi arhitecturi a relațiilor internaționale.
În prezent, tot mai mulți comentatori vorbesc despre sfârșitul lumii unipolare și despre formarea unui sistem multipolar. Desigur, este important ca aceste semnale transmise de liderii celor trei puteri mondiale să fie auzite peste tot, inclusiv în Republica Moldova. Revenind la Tratatul de prietenie și cooperare din 2001, aș dori să spun că acesta a avut într-adevăr, mult timp, un rol foarte pozitiv în relațiile noastre bilaterale și că am reușit să obținem multe realizări.
Deși o serie de probleme nu au fost soluționate, cum ar fi, de exemplu, problema transnistreană, o evoluție ascendentă în relațiile bilaterale a existat cu siguranță, pe parcursul unei perioade îndelungate, putem spune chiar decenii, cu pași înapoi și cu pauze, dar a existat, iar acest Tratat a adus, desigur, un rezultat pozitiv. Însă, în special începând cu anul 2021, constatăm o restrângere a relațiilor noastre bilaterale și observăm că prevederile Tratatului sunt utilizate, în primul rând de partea moldovenească, tot mai puțin și mai puțin. Totodată, auzim două argumente colaterale în favoarea acestui fapt: în mod direct, se pare că nimeni nu pune sub semnul întrebării existența Tratatului, însă se vorbește în permanență că Republica Moldova se îndreaptă în direcția aderării la Uniunea Europeană, acesta este primul argument, iar al doilea, începând cu anul 2022, după cum bine vedeți, este agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, care, iată, împiedică dezvoltarea relațiilor noastre.
Însă mie, ca persoana care s-a ocupat de dezvoltarea relațiilor cu multe țări, inclusiv cu continentul african, la vremea respectivă în minister eram responsabil de pregătirea summiturilor Rusia și Africa, inclusiv după februarie 2022, îmi este foarte bine cunoscut faptul că majoritatea țărilor Africii, dacă nu chiar aproape toate, nu au legat și nu leagă în niciun fel dezvoltarea relațiilor cu Federația Rusă de ceea ce se întâmplă în Ucraina. Da, apar întrebări, în principal în ceea ce privește asigurarea unor livrări sigure de produse alimentare și îngrășăminte pe piețele din Africa, însă în plan politic nimeni nu leagă dezvoltarea relațiilor dintre țările Africii și Federația Rusă de ceea ce se întâmplă în Ucraina. La fel procedează, apropo, foarte multe țări din regiunea Asia și Pacific. Am văzut astăzi și începând de ieri cum era întâmpinat președintele rus la summitul APEC, aceasta este regiunea cu cea mai dinamică dezvoltare, și am văzut cum a fost aranjată ceea ce se numește fotografia de familie, unde stătea președintele nostru, alături de cine stătea. După părerea mea, nici acolo nu apar aceste întrebări, așa cum nu apar nici la majoritatea celorlalte state ale lumii, la multe state latino-americane.
Vedem că președintele rus poartă discuții, atât în format bilateral, cât și trilateral, cu președintele Statelor Unite ale Americii, iar acest lucru nu provoacă un fel de alergie, însă aici vedem acest argument privind așa-numita agresiune a Rusiei în Ucraina drept principalul obstacol în calea dezvoltării relațiilor. Ni se pare că este, totuși, o legătură artificială, din ce cauză, pentru că, ce treabă are, ca să spunem așa, Ucraina? Sunt două state diferite: Republica Moldova este Republica Moldova, iar Ucraina este Ucraina. Ei bine, ca exemplu putem aduce relațiile cu Georgia.
Părea că nu avem relații diplomatice directe, însă, cu toate acestea, cu Georgia relațiile în multe domenii se construiesc mai ușor și mai simplu, deși este același stat riveran Mării Negre. Dimpotrivă, relațiile se dezvoltă. Da, și Georgia face parte din Organizația Cooperării Economice la Marea Neagră, din OCEMN, la fel ca și Republica Moldova, din aceeași organizație. Însă vedem că, spre deosebire de Republica Moldova, ea, de exemplu, nu a redus cooperarea în sfera economică, dimpotrivă, o dezvoltă, iar acest lucru nu o împiedică să dezvolte relații cu Uniunea Europeană.
Observăm, de asemenea, că Georgia, în pofida faptului că ar avea aceleași probleme, fiind, la fel ca Ucraina, o țară din bazinul Mării Negre, nu limitează în niciun fel schimburile noastre comerciale, care, dimpotrivă, cresc, iar în Georgia nu se caută scuze pentru a dezvolta relații cu Federația Rusă. În acest context, apare, desigur, întrebarea: din ce motiv Republica Moldova promovează o atitudine atât de confruntațională în raport cu Federația Rusă, având la îndemână un Tratat de prietenie și cooperare remarcabil, care, după părerea mea, este redactat și elaborat foarte bine?
Și aici există prevederi foarte importante asupra cărora aș vrea pur și simplu să atrag atenția, că, fiind angajați în procesul de reglementare politică a problemei transnistrene, în care Federația Rusă acționează în calitate de comediator și garant, în conformitate cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. După cum mi se pare, aceasta este un temei foarte bun și serios pentru dezvoltarea relațiilor noastre. De asemenea, este firesc că acest Tratat a fost semnat ținând cont de faptul că Republica Moldova și-a consfințit neutralitatea în Constituție.
În prezent, observăm că prevederile acestui Tratat sunt diluate. Să luăm, de exemplu, articolul 5: „Fiecare dintre înaltele părți contractante se va abține de la orice acțiuni care aduc prejudicii celeilalte înalte părți contractante, suveranității, independenței și integrității sale teritoriale”.Și aici trecem deja la un alt subiect, care este acum foarte larg discutat, și anume zborul dronelor.
Se invocă faptul că, începând cu anul 1922, 110 drone au zburat pe cer, s-au prăbușit pe câmpuri sau au explodat. Și iată că citim declarațiile oficialilor Republicii Moldova, concret ale președintelui Maia Sandu, ale lui Igor Grosu, Mihai Popșoi, declarația oficială a Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova, premierul Tofan. Adică donmul Grosu s-a exprimat de două ori privind incidentul cu survolarea deasupra orașului a unei drone.
Au fost făcute șase declarații în legătură cu acest incident. Și ce a atras atenția în aceste declarații? Începând cu declarația doamnei Maia Sandu, potrivit căreia Rusia, în propaganda sa de televiziune, afișează grija față de soarta Moldovei, însă în același timp, așa cum a fost spus textual, „trimite drone către noi acasă”.
Domnul Igor Grosu, președintele Parlamentului, a repetat: „trimite drone pe teritoriul țării noastre”. Și aici se vorbește despre o încălcare gravă, despre un stat agresor și așa mai departe. Toate acestea se regăsesc în declarațiile oficiale ale conducerii Republicii Moldova.
Cum ar fi de dorit să fie comentate toate acestea? În primul rând, desigur, Federația Rusă nu a intenționat niciodată, nu intenționează și nu face nimic pentru a îndrepta în mod deliberat drone în direcția Republicii Moldova, ba încă și spre anumite ținte. Apropo, ce fel de obiective poate urmări o dronă care, să spunem așa, survolează pe cer deasupra Chișinăului? Și ce ținte e pot exista în general aici? Este clar că nu poate fi vorba despre nicio intenționalitate în acest sens. Acesta este primul aspect.
Al doilea. Iată că îmi sunt aduse reproșuri, în primul rând de către domnul Grosu, că nu recunosc că acestea sunt drone rusești. Dar în potrivit cărui fapt ar trebui să fie recunoscute ca fiind rusești? Am văzut deja, au existat în repetate rânduri cazuri.
Au existat incidente și în Germania, când niște drone de pe aeroport au fost numite în mod categoric rusești și pe aceast temei a fost închis consulatul general de la Bonn. Înainte de aceasta, un astfel de caz categoric a avut loc în România, când a căzut o dronă, a explodat pe acoperișul unei case, la fel de categoric, la fel fără nicio dovadă a fost închis consulatul general de la Constanța. Desigur, dacă se recurge la acest stil fără prezentarea vreunei dovezi, ci pur și simplu, ca să spunem așa, conform impresiilor personale, cum se spune, eu sunt artist, așa văd eu lucrurile, atunci se poate ajunge la orice concluzie.
Ne amintim foarte bine cum a început cel de-al Doilea Război Mondial. A început tocmai prin provocări de acest gen, puse la cale de naziști pentru a declanșa războiul, acuzând Polonia de acest lucru și începând agresiunea. Și iată că atunci când privim acum la aceste incidente, vreau să spun de la bun început, noi nu am spus niciodată dacă sunt rusești sau nu sunt rusești.
Noi spunem: haideți să stabilim acest lucru, ale cui sunt, cine le produce, cine le lansează. Nicio dovadă, începând cu ceea ce s-a întâmplat acum trei ani, deși s-a promis că după prima survolare a unei drone, încă înainte de sosirea mea, se spunea că iată acum vom efectua o anchetă completă, vom prezenta toate dovezile. Au trecut trei ani, iar lucrurile au rămas la fel, nimeni nu a prezentat nicio dovadă.
Dar știm foarte bine că, dacă vorbim despre tipurile acestor drone, periodic se spune că acestea sunt Gheran-2, Gherbera și așa mai departe. Dar stați puțin, știm că acum aceste drone sunt asamblate în grabă în orice școală profesională, la Odesa, lângă Kiev, oriunde. După ore, copiii sunt puși să facă acest lucru.
Și acest lucru se întâmplă în masă. Iar tipurile, au căzut atâtea în Ucraina încât se poate asambla orice din ele. Aceasta este ca o ipoteză.
Foarte bine, noi nu ne opunem unei anchete amănunțite. Dimpotrivă, insistăm asupra ei, dacă lucrurile stau așa. Pentru că există date obiective, care sunt ușor stabilite de experți.
Acestea sunt datele privind punctul de intrare, traseul de zbor. Dacă a căzut și s-a păstrat un microcip, o placă, acolo există misiunea de zbor. Demonstrați-ne că acest lucru este făcut împotriva intereselor Republicii Moldova și că drona ar fi fost lansată de Rusia.
Cred că astfel de dovezi nu pot fi prezentate, deoarece nimeni nu s-a ocupat niciodată de acest lucru. Da, nu putem exclude tot felul de incidente, despre care am mai vorbit, atunci când forțele de război electronic ucrainene ar putea devia de la traiectorie o dronă fabricată de altcineva. Dar, repet, dacă experții și specialiștii din cadrul instituțiilor de resort examinează aceste aparate, atunci lucrurile pot fi clarificate. Aceasta nu este o chestiune care ține de diplomați. De investigație trebuie să se ocupe specialiștii tehnici și experții în domeniu.
Vor demonta, or examina și vor spune ce fel de dronă este, unde este asamblată. Apropo, acolo există numere de serie, după care se poate afla ușor când a fost fabricată și unde a fost folosită. Cel mai probabil, a fost folosită în Ucraina și apoi, într-un fel oarecare, a fost trimisă sub o formă sau alta aici.
Și, desigur, cea mai importantă întrebare pe care și-o pun mereu oamenii, qui prodest, cui îi este avantajos. Așadar, Rusiei nu îi este avantajos, acest lucru este evident. Nu corespunde intereselor Rusiei și despre acest lucru s-a declarat în repetate rânduri.
Și astăzi, în declarația Ministerului Afacerilor Externe cu ocazia celei de-a 25-a aniversări a semnării Tratatului de prietenie și cooperare, se spune de asemenea că țara noastră tinde spre relații normale, de bună vecinătate, cu Republica Moldova. De ce aceste cuvinte nu vor să fie auzite, iar se vorbește despre altceva? Și la noi, desigur, apar întrebări și în legătură cu aceste survolări ale dronelor, deoarece a devenit deja un loc comun faptul că aceste survolări și căderile în zone nelocuite au încetat să mai aibă impact asupra opiniei publice. Acum apare o dronă deasupra Chișinăului și, ceea ce este curios, apare chiar în ajunul întâlnirii trilaterale de la Shenzhen a conducătorilor Rusiei, Statelor Unite și Republicii Populare Chineze.
Este oarecum ciudat cum activitatea dronelor coincide cu aceste evenimente politice. Desigur, există și alte aspecte care ne îngrijorează. Poate că aici sunt de menționat organizatorii acestei provocări, iar noi suntem siguri că aceasta este o provocare, suntem convinși că este o nouă provocare, cel mai probabil din partea Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), deoarece ei se ocupă de astfel de lucruri, de un astfel de gen de provocare, dar ne îngrijorează și alte declarații. De exemplu, a premierului Tofan, cunoscut prin legăturile sale strânse cu Kievul, trebuie să o privim în mod realist această situație.
„Mai devreme sau mai târziu pot avea loc tragedii cu drone. Statul nostru trebuie să fie pregătit pentru acest lucru.” Ce este aceasta? Suntem pregătiți pentru faptul că undeva va cădea o dronă cu consecințe tragice, iar responsabilitatea imediat, fără nicio anchetă, așa cum s-a întâmplat acum câteva zile, va fi pusă pe seama Rusiei.
Mai mult decât atât, am atras atenția că declarația privind responsabilitatea Rusiei a fost făcută exact la o oră după survolarea dronei. Vedem cât de, scuzați-mă, fățiș este organizat totul.
Rusia nu are niciun interes, subliniez încă o dată, în survolări, nu se știe cu ce scop, pe teritoriul Moldovei. Ce, vrem cumva să intimidăm Republica Moldova? Dar acest lucru este ridicol.
Dacă Rusia ar fi vrut să intimideze, are pentru aceasta o mulțime de alte posibilități. Iar în acest fel, este o provocare în stare pură, orientată spre a pune relațiile noastre pe marginea rupturii sau dincolo de marginea rupturii. Și, în opinia noastră, provocările de acest fel sunt organizate de forțe externe.
O altă întrebare este dacă acest lucru se întâmplă cu știința sau fără știința autorităților Republicii Moldova. Este posibil să se întâmple fără știrea acestora, ba chiar considerăm că, cel mai probabil, așa stau lucrurile. Este însă absolut evident că toate acestea sunt puse la cale de cei care sunt interesați de agravarea situației. Obiectivele urmărite sunt diametral opuse celor prevăzute atât în Tratatul de prietenie și cooperare, cât și în declarația celor trei mari puteri, adoptată astăzi la Shenzhen.
- Care dintre prevederile Tratatului de prietenie și cooperare considerați că rămân cele mai actuale astăzi? Și există oare prevederi ale acestui Tratat care, în practică, au încetat să funcționeze?
- În Tratatul de prietenie și cooperare se vorbește mult despre dezvoltarea cooperării internaționale, menținerea păcii și stabilității în Europa. Faptul că ambele părți vor contribui la reglementarea cât mai rapidă a conflictelor locale și regionale.
-Funcționează acest lucru astăzi, în opinia dumneavoastră?
- Da, iată, uitați-vă, eu chiar pun întrebarea și v-o returnez: Dar acest lucru funcționează? Sau, de exemplu, sprijinirea eforturilor internaționale îndreptate spre dezarmare, controlul armamentelor, precum și consolidarea încrederii și securității în domeniul militar. Dacă Republica Moldova, din motive de neînțeles pentru noi, se ocupă intens cu militarizarea, s-au anunțat majorarea bugetului militar, majorarea efectivului armatei până la 8 mii de oameni, achiziții de armament, cât de mult corespunde aceasta intereselor, în primul rând, Tratatului, statutului, statutului neutru al Republicii Moldova, și intereselor extinderii relațiilor noastre bilaterale? Aici se spune că vor avea loc consultări și schimburi de opinii, și aici există o listă, inclusiv chestiuni de interacțiune în cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa.
Dar noi nu vedem acest lucru, nu din vina noastră, nu noi am întrerupt contactele politice cu conducerea Republicii Moldova. Republica Moldova, sub un pretext exterior, care nu are legătură directă cu relațiile noastre, mă refer la situația din jurul Ucrainei, a întrerupt contactele în toate privințele. Unde este aici logica? Îmi pun întrebarea.
Și aici, de exemplu, se spune că, în cazul apariției unei situații care, în opinia uneia dintre înaltele părți contractante, creează o amenințare la adresa menținerii păcii și securității internaționale sau afectează securitatea uneia dintre părți, aceasta se poate adresa celeilalte părți pentru desfășurarea fără întârziere a unei consultări în scopul examinării situației create. Articolul 4 este exact ceea despre ce vorbim astăzi. Iată că a apărut situația cu dronele.
Moldova consideră că aceasta îi amenință suveranitatea, securitatea. Vă rog, există articolul 4, puteți apela la el, dar, dintr-un motiv oarecare, partea moldovenească refuză categoric să apeleze la prevederile Tratatului în vigoare, iar în schimb aruncă acuzații neîntemeiate la adresa țării noastre. Aici există logică sau nu? Există conformitate cu Tratatul sau nu? Articolul 6: Părțile dezvoltă o cooperare egală în drepturi și reciproc avantajoasă în domeniul politicii, economiei, comerțului, apărării, energeticii, protecției mediului, științei, tehnicii.
Funcționează această prevedere? Nu, nu funcționează. Vedem că, în mod sistemic, Chișinăul, autoritățile reduc cooperarea și o aduc la zero practic în toate domeniile. Din nou, din care motive? Dau un exemplu, dorința de a intra în UE nu constituie un temei pentru restrângerea cooperării.
Chiar și Armenia nu a vorbit niciodată despre restrângerea completă a cooperării în legătură cu aspirațiile sale de a adera la UE. Și în multe direcții cooperarea continuă. Iar aici vedem exact contrariul.
Mai mult decât atât, aici se vorbește despre încurajarea reciprocă a protecției investițiilor, evitarea dublei impuneri, funcționarea întreprinderilor mixte. Este clar că acest lucru nu funcționează. Articolul 9: Schimbul de informații în domeniul economiei, practicii de aplicare a legii.
Funcționează? Nu funcționează. Stabilirea și menținerea contactelor dintre subiecții Federației Ruse și unitățile administrativ-teritoriale ale Republicii Moldova. Acum câțiva ani, conducătorul Tatarstanului, domnul Minnihanov, a vrut să viziteză Moldova, nu a ieșit nimic.
Și așa putem trece prin toate punctele. De exemplu, aici există un punct privind dezvoltarea relațiilor în domeniul cooperării militare și tehnico-militare. Dar, în schimb, vedem dezvoltarea relațiilor exclusiv cu țările NATO.
-Domnule Ambasador, acea deteriorare a relațiilor dintre Moldova și Rusia, despre care ați vorbit acum, cum credeți dumneavoastră, este o consecință a unei politici independente a Chișinăului sau o consecință a acelei confruntări care are loc acum între Rusia și Occident?
- Înțelegeți, aici, desigur, este greu să separi un lucru de altul în viața practică. Este clar că există elemente de confruntare, în primul rând, cu țările europene și interpretările corespunzătoare ale evenimentelor. Dar Republica Moldova continuă să rămână un stat neutru, chiar dacă aspiră să adere la Uniunea Europeană, dar încă nu a aderat la ea.
Ne amintim câți ani a încercat să adere Turcia, dar așa și nu a aderat. Este pe cale de a o face și până acum. Și așa a stat mult timp în anticameră.
Așadar, cât timp rămâneți în afara Uniunii Europene, ba chiar și după aderare, de ce trebuie să vă solidarizați cu linia de confruntare față de Rusia? Rusia nu are nicio intenție agresivă față de Republica Moldova. Și acest lucru este confirmat de fapte.
Când am venit aici, câte nu am auzit, despre 10 mii de militari care, cumva, pe o cale necunoscută, se vor deplasa cu avionul, vor ocupa, vor cuceri Transnistria, vor crea un cap de pod, vor amenința securitatea. Astăzi vedem cu toții că au fost vorbe goale. Și încă de atunci era evident, am vorbit despre aceasta în interviurile mele.
Nu a fost întreprinsă nicio astfel de acțiune. Rusia a propus întotdeauna în cadrul același Tratat din 1992. V-am citit Tratatul, acolo este scris totul.
Și suntem pregătiți pentru reglementarea conflictului transnistrean. Și am demonstrat nu o dată acest lucru în practică, în conformitate cu acel cadru juridic internațional care s-a format în cursul ultimilor ani. Și avem deschidere spre acest lucru, avem disponibilitate, există misiunea OSCE, care este pregătită să facă acest lucru.
Fiindcă nu Rusia a sistat acțiunea majorității mecanismelor formatului 5+2. Acest lucru l-a făcut Moldova, precum și Ucraina. Iată că ele au sistat sub pretextul, din nou, al unei situații care nu are legătură directă cu conflictul transnistrean. Conflictul transnistrean are propria sa istorie, propria sa logică, propriile sale mecanisme de reglementare.
Apropo, așa a fost și în Ucraina, când au existat Acordurile de la Minsk, însă ele au fost anulate, din nou, nu de partea rusă, după cum vă amintiți foarte bine. Și pe noi ne îngrijorează faptul că acum în Republica Moldova predomină anume acea logică care a dus la o evoluție tragică a evenimentelor în țara vecină. Și ce este aceasta? Este o lovitură de stat.
Apropo, Elon Musk astăzi chiar așa și a spus direct că a fost o lovitură de stat în Ucraina. A fost o lovitură de stat, încercările de a ajunge la un acord în 2015–2016 nu au dat rezultate, țările europene au venit toate în alb, au spus că sunt garanți, totul va fi ok. Și apoi au eșuat cu succes în toate acestea și chiar au recunoscut că au făcut acest lucru în mod conștient.
Așadar, noi nu dorim ca o logică de acest fel să prevaleze în relațiile noastre cu Republica Moldova. După cum puneți pe bună dreptate întrebarea, ca actorii externi, iar aici ei sunt vizibili cu ochiul liber, nu este nevoie de raiduri profunde de recunoaștere în spatele liniilor inamicului pentru a vedea cum Marea Britanie în primul rând, precum și Franța, Germania și România, care s-a alăturat acestora, întreprind pași nu tocmai constructivi în ceea ce privește determinarea Republicii Moldova la, din nou, un comportament nu tocmai cooperant în privința reglementării conflictului transnistrean. Lucru la care suntem pregătiți și îndemnăm conducerea moldovenească să dea ascultare glasului rațiunii, să nu ducă lucrurile până la ruperea relațiilor noastre.
Iar acum, spre regret, vedem că în Republica Moldova domină anume astfel de stări de spirit, induse fie din exterior, fie din interior. Noi considerăm totuși că, în mai mare măsură, ele sunt induse din exterior, sunt încurajate din exterior, incită și Republica Moldova. Poporul ei, prietenos nouă, el ne este prieten.
De altfel, chiar astăzi, acest lucru este menționat în mod explicit în declarația Ministerului Afacerilor Externe. Considerăm poporul Republicii Moldova un popor prieten, legat de noi prin numeroase relații de familie, legături istorice, economice, politice și de tot felul, inclusiv prin relațiile dintre partidele politice. Acesta este legat în mod organic de Federația Rusă.
Încercarea de a tăia cu toporul aceste legături, folosind totodată forțe externe sau, mai bine spus, permițând forțelor externe să se folosească de Republica Moldova, nu contribuie, desigur, la dezvoltarea relațiilor noastre bilaterale. Nu ajută în niciun fel la consolidarea acestora. Ne dorim totuși ca vocea noastră să fie auzită și mizăm pe acest lucru. Sperăm că Republica Moldova își dorește cu adevărat pacea, așa cum declară doamna Sandu.
Dar ne dorim foarte mult ca faptele să corespundă declarațiilor. Pentru că, atunci când la nivel declarativ se afirmă că "ne dorim pacea", în practică vedem cu totul altceva. Aceste imagini au circulat pe larg pe rețelele de socializare și nu reprezintă niciun secret: numerele de înmatriculare ale autobuzului diplomatic sunt tăiate și îndepărtate fără niciun temei, conform unor pretexte absurde.
Când corespondența diplomatică este blocată, când, timp de șase luni, angajaților ambasadei nu le sunt eliberate cardurile de acreditare, cu încălcarea prevederilor Convenției de la Viena, apare în mod firesc întrebarea: ce obiectiv urmărește, de fapt, conducerea Republicii Moldova?
De altfel, singurul argument pe care îl auzim astăzi este cel al dronelor care survolează teritoriul țării. Chiar considerați, în mod serios, că relațiile noastre ar trebui puse în pericol din cauza acestor incidente, pe care noi suntem dispuși să le investigăm împreună cu partea moldovenească? Suntem pregătiți să purtăm un dialog constructiv pe aceast subiect, însă, spre regret, deocamdată nu observăm o deschidere reciprocă. În schimb, constatăm aplicarea aceleiași logici care a fost folosită anterior în relațiile cu statele occidentale, în primul rând cu Marea Britanie și Germania. În acele cazuri nici măcar nu se vorbea despre certitudini. Se utiliza expresia highly likely, adică "foarte probabil", sugerându-se că responsabilitatea ar reveni Rusiei. Cu toate acestea, au fost întreprinse acțiuni de parcă toate acuzațiile ar fi fost deja demonstrate.
Nu s-a demonstrat nimic. Nici în cazul Skripal nu au fost prezentate dovezi concludente. Cu toate acestea, consecințele politice s-au făcut simțite, iar puterile occidentale au întreprins acțiuni care au afectat relațiile bilaterale ale Rusiei cu numeroase state europene. Același scenariu, de fapt, Occidentul ar dori să-l repete și aici. Am văzut deja cum funcționează acest mecanism în Occident: acuzații nefondate, urmate de adoptarea imediată a unor decizii absolut nejustificate, care creează o nouă realitate politică. Iar ulterior, după cum se spune la noi, nu mai poți întoarce carnea tocată înapoi în mașina de tocat. Se creează astfel noi realități și condiții politice, care sunt foarte greu de schimbat.
Această tactică de a tăia coada pisicii bucată cu bucată, dar într-o singură direcție, și anume înrăutățirea continuă a relațiilor bilaterale, domină, din păcate, în prezent. Și acest lucru nu se întâmplă din vina Moscovei.
-Domnule Ambasador, Federația Rusă a declarat în repetate rânduri că respectă suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova. Cum sunt evaluate la Moscova, în acest context, acțiunile Chișinăului de limitare a competențelor administrative, economice și de altă natură ale Transnistriei?
- Vă mulțumesc pentru întrebare. În ceea ce privește acțiunile autorităților moldovenești față de Transnistria, constatăm că, spre regret, sunt întreprinse măsuri care conduc la sufocarea economiei regiunii transnistrene. Mă refer la faptul că partea moldovenească majorează nejustificat impozitele și introduce noi reguli, care ar fi menite să asigure egalizarea relațiilor și a condițiilor economice. În realitate, însă, aceste măsuri nu fac decât să retragă bani din bugetul Transnistriei și să creeze condiții nefavorabile pentru desfășurarea activității economice de către operatorii economici de pe teritoriul regiunii. Mai mult decât atât, din punctul nostru de vedere, toate aceste acțiuni afectează chiar interesele Republicii Moldova. Distrugând economia Transnistriei, autoritățile moldovenești își prejudiciază propriile interese. Domnul Сhiveri a declarat în mod explicit că scopul acestor eforturi este distrugerea economiei Transnistriei.
Nu noi am afirmat acest lucru, ci reprezentanții părții moldovenești au declarat că obiectivul tuturor acestor acțiuni este distrugerea economiei transnistrene. Dar ce înseamnă distrugerea economiei Transnistriei? Înseamnă să lași fără o sursă de existență sute de mii de oameni. Acolo locuiesc între 380.000 și 620.000 de persoane, care riscă să fie lipsite de mijloacele necesare pentru a-și câștiga pâinea cea de toate zilele. Este aceasta o atitudine umană? Este corectă o asemenea abordare? Consider că această politică trebuie să înceteze.
Sperăm foarte mult că noul șef al Misiunii OSCE, domnul Christopher Smith, care a sosit recent, va întreprinde totuși demersuri energice pentru redresarea situației. Poate că autoritățile Republicii Moldova vor da curs apelurilor sale. Continuarea distrugerii economiei amenință să provoace un colaps și să ducă la sistarea activității unor întreprinderi, dintre care multe abia se mai mențin pe linia de plutire. În acest context, este, desigur, extrem de important ca Transnistria să traverseze perioada de iarnă cu pierderi cât mai mici și să nu fie create obstacole, nu doar din partea Republicii Moldova, ci mai ales din partea operatorilor economici europeni.
Pentru că revenim, din nou, la subiectul despre care am vorbit anterior: anumite forțe din Europa instigă, încurajează și creează în mod deliberat condiții pentru blocarea ajutorului economic și umanitar destinat locuitorilor Transnistriei.
- Rusia a declarat în repetate rânduri că există posibilitatea reluării livrărilor directe de gaze naturale rusești către Republica Moldova. În ce condiții ar putea acest lucru să devină realitate? Ce ar trebui făcut în acest sens? Și este Moscova pregătită să propună Chișinăului contracte de furnizare a gazelor naturale în condiții comerciale avantajoase?
- Pentru a răspunde la această întrebare, este necesar ca însăși Republica Moldova să își dorească acest lucru. Pentru că, atunci când declară că nu va cumpăra "niciun gram de gaz totalitar", trebuie să ținem cont de faptul că vecinii săi democratici, statele care îi predau acum lecții de democrație și îi impun condiții pentru aderarea la Uniunea Europeană, condiții destul de stricte, de altfel, chiar foarte stricte, sunt Franța, Spania, Belgia, Țările de Jos și Grecia.
Toate aceste țări cumpără gaze naturale din Rusia și nu stau să analizeze dacă acestea sunt democratice sau nedemocratice și nici ce fel de gaze sunt, până la urmă. De altfel, în declarația celor trei mari puteri, adoptată astăzi, se menționează că acestea vor crea condiții pentru livrarea resurselor energetice, în primul rând a petrolului, pe piețele mondiale. Așadar, din partea noastră există bunăvoință, iar aceasta este consemnată în declarația adoptată astăzi.
Partea moldovenească spune însă: nu, în niciun caz! În subsidiar, se vehiculează și un alt argument, potrivit căruia Rusia nu ar avea, în general, posibilitatea de a livra gaze naturale ieftine pe piețele Uniunii Europene. Dar de unde ați tras această concluzie? Nu ne-ați întrebat acest lucru. Prin urmare, este imposibil să răspundem la o întrebare care nu ne-a fost adresată. Iar dacă întrebarea nu a fost pusă, nu există niciun răspuns.
Adresați-ne această întrebare și solicitați să vi se spună dacă există capacități disponibile de transport prin gazoductul TurkStream și dacă sunt întrunite condițiile necesare pentru livrări. Acesta este însă un alt subiect, o etapă ulterioară, care presupune negocieri cu Gazprom și așa mai departe. Este Gazprom pregătită să discute cu dumneavoastră, în condițiile în care nu recunoașteți datoriile?
Aceasta este o altă chestiune, un subiect separat. Dar, fără îndoială, pentru a iniția un asemenea proces, este nevoie de voință politică. După cum se știe, Rusia și-a reorientat fluxurile de export după ce europenii au renunțat la achizițiile de gaze rusești. Dar, din nou, renunțarea lor a fost mai degrabă una declarativă, doar la nivel de discurs.
Se comportă precum un dependent de droguri aflat în sevraj, care spune: "Niciodată, nu voi mai cumpăra!", iar imediat după aceea cumpără și mai mult. În 2026, europenii au achiziționat cu 18% mai mult gaz natural lichefiat decât în anul precedent. Acum îl cumpără sub formă de GNL, nu prin conducte, deoarece gazoductele Nord Stream au fost aruncate în aer. Și, din nou, nu de noi, ci se știe foarte bine de către cine. Iar acum Republica Moldova afirmă că nu există nicio posibilitate de a cumpăra gaze naturale ieftine din Rusia. Dar nici măcar nu ați făcut o solicitare în acest sens!
Acest lucru nu poate fi stabilit printr-o metodă improvizată, cum ar fi umezirea degetului și ridicarea lui în aer pentru a vedea încotro bate vântul. Lucrurile serioase nu se fac în acest mod. Oamenii serioși nu procedează astfel. În primul rând, un asemenea demers trebuie inițiat de partea care are nevoie de el.
Vedem că, în prezent, prețul gazelor naturale a ajuns la niveluri exorbitante. Și unde se înregistrează cel mai mare preț la gaze naturale din Europa? Tocmai în Republica Moldova, nu se știe de ce. Iar consecințele sunt cele pe care le vedem: facturi exorbitante. Deja apar pe internet facturi uriașe la energia electrică și la gazele naturale.
Acestea depășesc 5.000 de lei, în condițiile în care toată lumea știe că pensia multor oameni de aici este de aproximativ 3.000 de lei. Cum reușesc oamenii să achite toate aceste facturi? Totodată, nu putem spune că toate acestea ne sunt indiferente, deoarece aici locuiesc sute de mii de cetățeni ai Federației Ruse.
Atât în Transnistria, cât și pe malul drept al Nistrului. Desigur, nu ne este indiferent ce se întâmplă. Însă, dacă autoritățile nu se adresează cu o asemenea solicitare, deocamdată nu avem ce discuta.
- Domnule Ambasador, o ultimă întrebare. Cum vedeți modelul relațiilor dintre Federația Rusă și Republica Moldova peste cinci ani? Este posibilă, în principiu, revenirea la nivelul de cooperare care a existat între cele două țări în anii 2000?
- Este o întrebare foarte bună și pertinentă. Consider că, în pofida tuturor dificultăților din relațiile noastre, restabilirea acestora este posibilă și în prezent. Suntem pregătiți să soluționăm problemele litigioase în conformitate cu Tratatului. Vă rog, dacă este vorba despre drone, să recurgeți la prevederile existente. V-am citat deja articolul 4. Acesta prevede următoarele: „În cazul apariției unei situații care, în opinia uneia dintre Înaltele părți contractante, creează o amenințare la adresa menținerii păcii și securității internaționale sau afectează securitatea uneia dintre părți, aceasta se poate adresa celeilalte părți pentru organizarea de urgență a unor consultări, în vederea examinării situației create”.
Așadar, adresați-vă nouă! Vom examina situația. Am declarat acest lucru în repetate rânduri. Acționăm strict în conformitate cu acordurile bilaterale și internaționale existente.
Însă îndemnăm partea moldovenească să respecte normele și regulile internaționale, inclusiv Convenția de la Viena, precum și angajamentele bilaterale. Iar dacă partea moldovenească este cu adevărat interesată de menținerea păcii și securității, un subiect mai actual ca oricând în prezent, atunci ar trebui, probabil, să se oprească înainte de a depăși o linie periculoasă, deoarece ne aflăm deja în apropierea acesteia. Considerăm, de asemenea, că autoritățile Republicii Moldova ar trebui să renunțe la acuzațiile de imperialism la adresa Rusiei, lansate ori de câte ori se ivește ocazia.
Noi comunicăm într-un limbaj al respectului față de cealaltă parte. Însă respectul nu poate fi unilateral, ci trebuie să fie reciproc. Este necesar să respectăm cealaltă parte și să ne onorăm angajamentele asumate. Numai în aceste condiții este posibil un dialog bazat pe respect reciproc și progresul către normalizarea relațiilor, obiectiv pe care îl susținem.
Îndemnăm tocmai la reluarea contactelor dintre noi, inclusiv în ceea ce privește problemele care provoacă îngrijorarea părții moldovenești, dacă asemenea preocupări există. Nu trebuie însă create condiții care să permită ca o provocare organizată, cel mai probabil, de forțe externe, să conducă la ruperea relațiilor bilaterale. Într-un asemenea scenariu, Rusia ar putea fi acuzată pe nedrept, fără nicio investigație prealabilă, pentru un incident sau altul, după care s-ar putea anunța pur și simplu ruperea relațiilor și alte măsuri de acest gen. Dar ar trebui, probabil, să ne gândim la consecințele pe care asemenea acțiuni le-ar putea avea, în primul rând, pentru însăși Republica Moldova.
Pentru că, atunci când vă retrageți din anumite acorduri, fie de facto, fie de jure, iar în prezent observăm o îndepărtare treptată de la aplicarea prevederilor acestora, așa cum am analizat împreună, examinând articolele Tratatului și modul în care se produce această deteriorare a relațiilor, trebuie să înțelegeți un lucru. Dacă dumneavoastră vă retrageți din aceste angajamente, la un moment dat și cealaltă parte ar putea, cel puțin la nivel teoretic, subliniez, teoretic, să declare că este, la rândul său, eliberată de obligațiile prevăzute în Tratat. Dacă dumneavoastră, și mă refer aici la autoritățile moldovenești, vă considerați liberi de aceste obligații, atunci și cealaltă parte ar putea face aceeași declarație.
Dar acesta nu este interesul nostru. Repet încă o dată: suntem interesați de respectarea și aplicarea prevederilor Tratatului de prietenie și cooperare. Însă tangoul se dansează în doi.
- Vă mulțumim foarte mult pentru timpul acordat și pentru răspunsurile la întrebările pe care am dorit să vi le adresăm. Sperăm că acest Tratat, semnat în urmă cu 25 de ani, va fi prelungit de numeroase ori și că nu va rămâne doar un document pe hârtie, ci va continua să producă efecte și să fie pus în aplicare.
-Vă mulțumesc foarte mult.