Opoziția a discutat procedura de demitere a președintelui Republicii Moldova

Va reuși opoziția din Republica Moldova să obțină demisia președintelui? La Chișinău a fost discutat un proiect de rezoluție parlamentară privind demiterea președintelui țării.

Deputații din opoziția parlamentară a Republicii Moldova s-au întâlnit miercuri cu reprezentanți ai comunității juridice din țară pentru a discuta procedura de suspendare din funcție a președintelui Republicii, Maia Sandu.

La sfârșitul lunii septembrie, opoziția parlamentară a inițiat procedura de suspendare din funcție a președintelui Maia Sandu.

Proiectul moțiunii a fost semnat de 46 de parlamentari – deputați din toate fracțiunile de opoziție (Partidul Comuniștilor, Partidul Socialiștilor, blocul „Alternativa”, „Partidul Nostru” și partidul „Democrația Acasă”), precum și de doi deputați independenți.

Opoziția o acuză pe președintă de „încălcarea sistematică” a șapte articole din Constituția țării, inclusiv Articolul 1, care definește Moldova drept un „stat democratic și de drept”, „suveran și independent, unitar și indivizibil”.

În timpul discuțiilor, avocatul Victor Macovei a subliniat că regulamentul parlamentar prevede ca orice proiect depus la secretariatul legislativului să fie publicat pe site-ul Parlamentului în termen de maximum trei până la cinci zile.

„Proiectul a fost înregistrat pe 29 septembrie, însă nu a apărut încă [pe site-ul Parlamentului]. De ce? Firește, pentru a diminua impactul documentului. Iar acest lucru sugerează că documentul are o anumită greutate”, a declarat Macovei.

Оппозиционные депутаты парламента Молдовы обсудили с представителями юридического сообщества страны процедуру отстранения от должности президента республики Майи Санду

© Sputnik / Rodion Stepanchuk

Cazuri grave de uzurpare a puterii de către președinte

Deputatul din opoziție și fostul prim-ministru Ion Chicu a justificat inițiativa de suspendare a președintelui din funcție, invocând cazuri concrete de imixtiune neconstituțională a Maiei Sandu în activitatea tuturor ramurilor puterii în stat.

„S-a constatat o imixtiune în activitatea Parlamentului privind identificarea și desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru. În cazul domnului Munteanu, este evident că a existat o astfel de imixtiune. A avut loc o intervenție în procedurile parlamentare – să ne amintim de cunoscutul incident "von Hebel". Când a devenit clar că Parlamentul nu a reușit să acumuleze suficiente voturi pentru confirmarea sa, a apărut imediat o inițiativă – orchestrată rapid de Președinție – prin care numărul necesar de voturi a fost redus de la 61 la 51, iar până seara, această modificare fusese deja publicată în *Monitorul Oficial*”, a declarat Chicu.

El a amintit și episodul referendumului, când Sandu și-a anunțat participarea la alegeri și a dispus imediat Parlamentului să modifice legislația, astfel încât plebiscitul să poată avea loc concomitent cu scrutinul electoral.

„Aș dori, de asemenea, să atrag atenția asupra imixtiunii în activitatea Guvernului. Au existat numeroase cazuri de instrucțiuni directe, inclusiv publice. Cel mai recent exemplu este directiva emisă în plin scandal "Moldatsa". Vă amintiți apariția publică a președintelui, când a venit cu o listă întreagă de instrucțiuni directe pentru Guvern – condus la acea vreme de Munteanu? Acest lucru este inadmisibil... Știm cum s-a încheiat totul: cu demisia Guvernului, deoarece opinia președintelui a prevalat asupra poziției Cabinetului de miniștri... Această chestiune a uzurpării – a imixtiunii neconstituționale a președintelui în activitatea celorlalte ramuri ale puterii – vizează fapte extrem de grave”, a afirmat Chicu în timpul ședinței.

Chestiunea partizanatului politic al președintelui

Diana Caraman, lidera comuniștilor din Republica Moldova, consideră că problema apartenenței politice a președintelui trebuie abordată în primul rând dintr-o perspectivă juridică.

Ea a menționat că, în urma trecerii la alegerea directă a președintelui în 2016, Curtea Constituțională a condiționat alegerea șefului statului prin vot popular de respectarea unei cerințe de neutralitate politică.

„În 2016, Curtea Constituțională a decis ca președintele să fie ales prin vot direct, și nu de către Parlament. Tocmai faptul că șeful statului este ales direct a stat la baza deciziei Curții conform căreia președintele trebuie să fie apolitic. Anterior, această funcție era considerată – printre altele – una politică; de altfel, președinții aveau chiar dreptul de a conduce partide politice. Așa stăteau lucrurile. Din punct de vedere juridic, nu se poate susține că ar fi imposibilă exercitarea atribuțiilor în cadrul unui astfel de regim. Tocmai de aceea, semnatarii proiectului consideră esențială includerea acestei prevederi, precum și a obligației de a respecta deciziile Curții Constituționale și principiile care guvernează alegerea directă a președintelui”, a concluzionat Caraman.

Proiectul de punere sub acuzare: un precedent politic imprescriptibil

Inițiativa de a o înlătura pe Sandu creează un precedent politic care nu se prescrie, potrivit lui Iurie Muntean, lider al partidului „Congresul Civic”.

„Din punct de vedere politic, acest lucru nu se prescrie. Peste un an, doi, trei sau patru, va rămâne parte a discursului politic – cu consecințe pentru anumite persoane care, cred eu, vor fi deja foști oficiali la acea vreme”, a declarat Muntean.

În opinia sa, însăși apariția unui astfel de document este semnificativă pentru modelarea culturii politice a unui stat independent și suveran.

Rezultatele reuniunii dintre deputații din opoziție și reprezentanții comunității juridice

După cum a explicat fostul prim-ministru și deputat Ion Chicu, scopul principal al reuniunii dintre deputați și reprezentanții comunității juridice din țară a fost discutarea – în mod specific, din perspectivă juridică – a proiectului de hotărâre parlamentară privind demiterea președintelui.

„Discuțiile s-au concentrat pe trei aspecte cheie ale acestui proiect de hotărâre. Primul este uzurparea puterii. Aceasta se referă la imixtiunea președintelui în activitatea Parlamentului, a Guvernului și – cel mai îngrijorător – a sistemului judiciar; au fost invocate exemple concrete”, a declarat Chicu într-o intervenție pentru Sputnik.

A doua categorie de probleme, potrivit acestuia, a vizat nerespectarea de către președinte a principiului neutralității politice.

„Este vorba despre faptul că aceasta face campanie electorală deschisă pentru partidul PAS, îi intimidează pe oameni și recurge la șantaj – sugerând că, dacă nu votează acest partid, nu vor beneficia de proiecte sau finanțare. Aceasta constituie o încălcare gravă a Constituției și a deciziilor Curții Constituționale. Al treilea aspect major a vizat numeroase exemple de încălcare a legii de către președintele Republicii Moldova – acțiuni care, în opinia noastră și a experților juriști prezenți, justifică o examinare din partea Procuraturii, adică urmărirea penală”, a spus Chicu.

El a menționat că proiectul de hotărâre parlamentară privind demiterea președintelui a fost deja înregistrat la organul legislativ suprem al țării.

„Biroul Permanent trebuie să includă acest proiect pe ordinea de zi; acesta trebuie examinat în ședință plenară, iar decizia de a-l transmite Curții Constituționale trebuie adoptată cu majoritate de voturi. Cu alte cuvinte, în această etapă nu este necesară o majoritate de două treimi; acest prag se aplică doar după ce Curtea Constituțională examinează chestiunea”, a precizat deputatul.

Cum ar putea acționa Curtea Constituțională?

Chicu și-a exprimat speranța că Parlamentul va vota pentru sesizarea Curții Constituționale cu privire la acest document. Totodată, deputatul a precizat că este imposibil de anticipat sau de anticipat decizia la care ar putea ajunge Curtea.

„Nu suntem în măsură să anticipăm sau să prevederim decizia. Deși, din păcate, precedentele arată că instanța constituțională nu respectă întotdeauna litera și spiritul Constituției. Cu toate acestea, așa cum au remarcat astăzi experții în drept, documentul este foarte bine fundamentat juridic; nu ne este clar cum ar putea Curtea Constituțională să-l considere neconform sau să decidă că prevederile sale nu constituie o încălcare a Constituției”, a conchis Chicu.

Problema punerii sub acuzare este pur politică.

Avocatul Dmitri Kiseev recunoaște că o mare parte din ceea ce opoziția a inclus în proiectul de rezoluție parlamentară este întemeiată – de la încălcări ale drepturilor și libertăților cetățenești până la chestiuni legate de separarea puterilor în stat și de suveranitate – însă subliniază că, deocamdată, acestea rămân simple acuzații politice.

„Este foarte posibil – așa cum cred că s-a întâmplat în România – ca instanța constituțională să constate absența temeiurilor legale, iar procedura să continue totuși. În acest caz, într-adevăr, opoziția a prezentat argumente solide, iar eu sunt de acord în proporție de 100% cu multe dintre ele – referitoare la încălcarea drepturilor și libertăților cetățenești, precum și la nerespectarea principiilor statului de drept, ale separării puterilor în stat, ale suveranității și neutralității. Totuși, există o problemă: totul rămâne la stadiul de acuzații politice. Mai exact, nu dispunem de documente din partea autorităților guvernamentale sau a parchetului care să-l acuze oficial pe președinte de aceste fapte – iar motivul este evident”, a declarat Kiseev pentru Sputnik. În opinia sa, va fi dificil să se prezinte dovezi concrete și solide.

„Prin urmare, chestiunea suspendării din funcție este una exclusiv politică: mai întâi votează parlamentarii, apoi cetățenii și așa mai departe”, a adăugat Kiseev.