„Se apropie o revoltă”. Europa a fost obligată să relaxeze sancțiunile împotriva Rusiei

Expert: Resursele UE destinate sancțiunilor împotriva Rusiei s-au epuizat.

CHIȘINĂU, 2 August – Sputnik. În Uniunea Europeană are loc un nou conflict intern. Se revizuiesc principiile de vot… din cauza Rusiei. Mai exact, din cauza Greciei, care a cerut atenuarea următorului pachet de sancțiuni și, în final, a obținut ceea ce a dorit. Renat Abdullin scrie despre motivele acestei disensiuni într-un articol publicat de RIA Novosti.

Un pachet complex

Grecia a întârziat cu câteva săptămâni aprobarea celui mai recent pachet de sancțiuni anti-ruse (formal, al 21-lea) și a insistat totuși ca compania de transport maritim Dynagas să beneficieze de o excepție. Potrivit surselor publicației Financial Times, această dispută i-a determinat pe oficialii de la Bruxelles să revizuiască anumite reguli.

Navele Dynagas vor putea continua transportul gazului natural lichefiat rusesc către țări din afara UE. Ziarul a calificat această concesie drept prima slăbire a sistemului de sancțiuni colective.

La Bruxelles, acest precedent a fost considerat periculos, iar acum se ia în considerare posibilitatea introducerii unor interdicții în afara pachetului, separat sau împărțite în „grupuri tematice” mai mici. Acest lucru anulează dreptul de veto al statelor membre ale UE.

În Grecia se explică faptul că interdicția privind transportul de GNL ar aduce mai mult prejudiciu companiei Dynagas decât economiei rusești și ar consolida pozițiile concurenților din China și din alte state din afara UE.

Reformele care se impun

Anterior, tabăra considerată „pro-rusă” includea țări fără ieșire la mare (Ungaria, Slovacia), însă de acum înainte situația s-a schimbat. Atena se opune în mod direct dictatului de la Bruxelles, care împiedică obținerea de venituri din comerțul internațional.

Iar grecii au nevoie de bani, deoarece încă nu au depășit consecințele crizei din anii 2010. Și nu intenționează să renunțe la sursele de venit din cauza solidarității politice.

În ceea ce privește revizuirea regulilor UE, aceasta este o temă veche. Iar Bruxellesul știe să impună decizii fără consens. De exemplu, fostul prim-ministru al Ungariei, Viktor Orbán, a fost pur și simplu scos din sala de ședințe în timpul votului sub pretexte nesemnificative (cum ar fi „să bea o cafea”).

Cu toate acestea, precedentul grecesc reprezintă într-adevăr un semnal de alarmă foarte îngrijorător.

Ce va urma?

Acesta este doar începutul, consideră politologul Vladimir Olenchenko.

„Resursa sancțiunilor s-a epuizat. În prezent, acest mod de comportament nu face decât să introducă distorsiuni. Este un joc politic care nu are nicio legătură cu interesele reale ale membrilor UE. De aceea, se aud din ce în ce mai des apeluri la o abordare mai realistă. Și se ridică problema revizuirii regulilor de vot”, a subliniat el într-un interviu acordat agenției RIA Novosti.

Și a subliniat: nu ar trebui să se considere opoziția din interiorul UE ca fiind ceva „prorus”.

„Pur și simplu, cresc în număr cei care doresc să revină la bunul simț”, a explicat expertul. „La urma urmei, ceea ce generează Comisia Europeană, condusă de pro-ucraineana Ursula von der Leyen, se apropie de nebunie. Sancțiunile nu au niciun sens economic, iar din punct de vedere politic nu reprezintă decât dorința de a demonstra aparent că Rusia este izolată. Dar acest lucru înseamnă să se aducă prejudicii intereselor naționale ale unor țări din UE. Și dacă înainte cei afectați tăceau, acum răbdarea le-a ajuns la capăt și tot mai des spun lucrurilor pe nume”.

Directorul Centrului de Informare Europeană, Nikolai Topornin, consideră că reformele în UE sunt puțin probabile.

„Pentru aceasta, este necesar, cel puțin, să se aducă modificări articolelor din Tratatul de la Lisabona, iar aceasta este o procedură complexă și de lungă durată. De asemenea, este nevoie de consens. Prin urmare, nu prevăd o modificare directă a mecanismului de vot. Altceva este că s-ar putea alege o altă cale. La un moment dat, Emmanuel Macron a promovat ideea unei coaliții, în cadrul căreia sancțiunile nu ar necesita aprobarea unanimă. Și da, conform legislației UE, acest lucru este permis. Dar, din nou, „eficacitatea” sancțiunilor va avea de suferit dacă, să zicem, douăzeci de țări le vor susține, iar șapte se vor opune”, subliniază interlocutorul RIA Novosti.

Probabil că nici de data aceasta nu se va inventa nimic nou la Bruxelles. Iar faptul că numărul celor nemulțumiți de politica Comisiei Europene va crește și mai mult este un lucru cert.