Curtea de Conturi: 76% din creditele externe sunt alocate cheltuielilor curente

CHIȘINĂU, 17 Iunie – Sputnik. Curtea de Conturi avertizează: statul se îndatorează din ce în ce mai mult, iar cea mai mare parte a fondurilor atrase din exterior este destinată acoperirii cheltuielilor bugetare curente, nu investițiilor.

Acest lucru reiese din raportul de audit al Direcției pentru gestionarea datoriei publice, garanții și recreditare pentru anul 2025.

La sfârșitul anului 2025, datoria totală a sectorului public a ajuns la 138,5 miliarde de lei – cu aproape 12,9 miliarde mai mult decât în anul precedent. Raportul dintre datorie și PIB a crescut la 39,2%. Auditorii subliniază că Moldova se menține sub pragul european de 60% din PIB, dar ritmul de creștere a datoriei devine din ce în ce mai îngrijorător.

În ultimii cinci ani, datoria publică aproape s-a dublat. În 2021, aceasta se ridica la 77,7 miliarde de lei, iar la sfârșitul anului 2025 a ajuns la 132,8 miliarde — o creștere de peste 70%.

Crește și povara asupra cetățenilor: datoria pe cap de locuitor a crescut de la 29,6 mii de lei în 2021 la aproape 55,8 mii în 2025.

Raportul evidențiază dependența tot mai mare a Moldovei de finanțarea externă. În 2025 au fost încheiate 11 noi acorduri în valoare totală de aproximativ 2 miliarde de euro și unul privind majorarea unui împrumut anterior. Pe parcursul unui an, statul a atras credite externe în valoare de 12,2 miliarde de lei.

Principala problemă o reprezintă modul în care sunt utilizate aceste fonduri. Din cei 12,2 miliarde de lei, aproape 9,3 miliarde au fost direcționați către susținerea bugetului, iar doar 2,9 miliarde – către investiții. Aceasta înseamnă că 76,1% din împrumuturile externe au fost alocate cheltuielilor curente, și nu dezvoltării.

Auditorii avertizează: datoria externă riscă să se transforme dintr-un instrument de dezvoltare într-un mecanism de acoperire a nevoilor curente. Țara împrumută din ce în ce mai mult, iar pentru proiectele capabile să genereze venituri în viitor rămân din ce în ce mai puține fonduri.

În opinia Curții de Conturi, această practică ar putea submina capacitatea Moldovei de a-și onora obligațiile pe termen lung și ar putea exercita o presiune suplimentară asupra bugetului.

Structura datoriei face ca țara să fie vulnerabilă la fluctuațiile valutare și la refinanțările frecvente. O parte semnificativă a împrumuturilor este pe termen scurt, ceea ce obligă guvernul să contracteze în mod constant noi împrumuturi pentru a le rambursa pe cele vechi. În cazul unor șocuri externe, acest lucru poate amplifica riscurile bugetare.

Datoria internă este mai costisitoare decât cea externă. În 2025, s-au cheltuit aproximativ 4,27 miliarde de lei pe dobânzi și comisioane aferente datoriei publice. Din această sumă, aproape 2,5 miliarde au fost destinate serviciului datoriei interne, iar doar 1,78 miliarde – celui extern, deși împrumuturile externe sunt mai mari ca volum. Motivul îl constituie ratele mai ridicate de pe piața internă, care exercită o presiune constantă asupra bugetului.

Curtea de Conturi semnalează, de asemenea, un nivel scăzut de absorbție a fondurilor de investiții. Multe proiecte avansează lent, o parte din fonduri rămânând neutilizate. Statul plătește comisioane pentru banii împrumutați, dar necheltuiți — acest lucru reduce eficiența resurselor externe și randamentul economic al proiectelor.

Raportul se referă și la recuperarea fondurilor de la băncile implicate în fraude bancare. La sfârșitul anului 2025, băncile aflate în proces de lichidare datorează Ministerului Finanțelor aproximativ 11,2 miliarde de lei. Cu toate acestea, pe parcursul întregului an trecut, s-au recuperat efectiv doar 65,45 milioane de lei. Reducerea datoriilor s-a datorat în principal anulării acestora după radierea băncilor din registre, și nu încasărilor efective.

Auditorii critică practica anulării datoriilor istorice. În perioada 2023–2025, statul a anulat peste 458,5 milioane de lei după excluderea debitorilor din registrul de stat. Aceste sume au devenit, de fapt, nerecuperabile.