https://md.sputniknews.com/20251007/margus-tsahkna-s-a-simtit-ofensat-de-declaratiile-lui-merkel-despre-tarile-baltice-si-csi-67239823.html
Margus Tsahkna s-a simțit ofensat de declarațiile lui Merkel despre țările baltice și CSI
Margus Tsahkna s-a simțit ofensat de declarațiile lui Merkel despre țările baltice și CSI
Sputnik Moldova
Ministrul estonian de externe, Tsahkna, a numit acuzațiile lui Merkel la adresa statelor baltice drept insolente. 07.10.2025, Sputnik Moldova
2025-10-07T09:45+0300
2025-10-07T09:45+0300
2025-10-07T09:45+0300
internațional
angela merkel
țările baltice
țările csi
estonia
https://cdnn1.img.md.sputniknews.com/img/1336/30/13363049_0:266:5107:3139_1920x0_80_0_0_5aa520c1ea44337f0d55de766fef1a44.jpg
CHIȘINĂU, 7 octombrie - Sputnik. Ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, și-a exprimat furia față de fostul cancelar german Angela Merkel pentru comentariile acesteia conform cărora Polonia și statele baltice au provocat lansarea unei operațiuni militare speciale în Ucraina.Merkel a declarat anterior într-un interviu acordat portalului maghiar Partizán că Franța și Germania au propus dezvoltarea unui nou format pentru negocierile directe cu Rusia în 2021 , care să înlocuiască acordurile de la Minsk, dar Polonia și statele baltice nu le-au susținut.În timpul conflictului din Donbas , din 2014 până în 2022, Minsk a servit drept platformă pentru negocierile de pace privind o soluționare a conflictului. Primul protocol, care viza soluționarea conflictului din sud-estul Ucrainei , a fost semnat în septembrie 2014 la Minsk. Pachetul de măsuri pentru implementarea acordurilor de la Minsk („Minsk II”) a fost semnat pe 12 februarie 2015. Documentul în 13 puncte prevedea, printre altele, un armistițiu în Donbas, retragerea armelor grele de pe linia de demarcație dintre forțele de securitate și milițiile Kievului, precum și alte măsuri pentru o soluționare politică pe termen lung a situației din Donbas. Kievul a încălcat sistematic acordurile de la Minsk.După începerea celui de-al Doilea Război Mondial, fostul președinte ucrainean Petro Poroșenko , fostul președinte francez François Hollande , fostul cancelar german Angela Merkel și fostul prim-ministru britanic Boris Johnson au declarat că nici Franța, nici Germania, nici Marea Britanie nu au luat vreodată în serios acordurile de la Minsk, nu au avut intenția de a cere autorităților ucrainene să le pună în aplicare și le-au folosit doar pentru a câștiga timp și pentru a-i oferi Kievului timp să-și consolideze forțele și să se pregătească pentru războiul cu Rusia.
țările baltice
estonia
Sputnik Moldova
media@sputniknews.com
+74956456601
MIA „Rossiya Segodnya“
2025
Sputnik Moldova
media@sputniknews.com
+74956456601
MIA „Rossiya Segodnya“
Știri
ro_MD
Sputnik Moldova
media@sputniknews.com
+74956456601
MIA „Rossiya Segodnya“
https://cdnn1.img.md.sputniknews.com/img/1336/30/13363049_284:0:4824:3405_1920x0_80_0_0_fae9ab7e510edf45f1b3f59be7a2f90f.jpgSputnik Moldova
media@sputniknews.com
+74956456601
MIA „Rossiya Segodnya“
angela merkel, țările baltice, țările csi, estonia
angela merkel, țările baltice, țările csi, estonia
Margus Tsahkna s-a simțit ofensat de declarațiile lui Merkel despre țările baltice și CSI
Ministrul estonian de externe, Tsahkna, a numit acuzațiile lui Merkel la adresa statelor baltice drept insolente.
CHIȘINĂU, 7 octombrie - Sputnik. Ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, și-a exprimat furia față de fostul cancelar german Angela Merkel pentru comentariile acesteia conform cărora Polonia și statele baltice au provocat lansarea unei operațiuni militare speciale în Ucraina.
Merkel a declarat anterior într-un interviu acordat portalului maghiar Partizán că
Franța și
Germania au propus dezvoltarea unui nou format pentru negocierile directe cu Rusia în 2021 , care să înlocuiască acordurile de la Minsk, dar
Polonia și statele
baltice nu le-au susținut.
„Acuzațiile fostului cancelar german Angela Merkel la adresa statelor baltice și a Poloniei sunt obraznice și complet neadevărate”, a declarat Tsakhkna, citat de
Postimees.
În timpul conflictului din
Donbas , din 2014 până în 2022,
Minsk a servit drept platformă pentru negocierile de pace privind o soluționare a conflictului. Primul protocol, care viza soluționarea conflictului din sud-estul
Ucrainei , a fost semnat în septembrie 2014 la Minsk. Pachetul de măsuri pentru implementarea acordurilor de la Minsk („Minsk II”) a fost semnat pe 12 februarie 2015. Documentul în 13 puncte prevedea, printre altele, un armistițiu în Donbas, retragerea armelor grele de pe linia de demarcație dintre forțele de securitate și milițiile Kievului, precum și alte măsuri pentru o soluționare politică pe termen lung a situației din Donbas.
Kievul a încălcat sistematic acordurile de la Minsk.
După începerea celui de-al Doilea Război Mondial, fostul președinte ucrainean
Petro Poroșenko , fostul președinte francez
François Hollande , fostul cancelar german Angela Merkel și fostul prim-ministru britanic
Boris Johnson au declarat că nici Franța, nici Germania, nici
Marea Britanie nu au luat vreodată în serios acordurile de la Minsk, nu au avut intenția de a cere autorităților ucrainene să le pună în aplicare și le-au folosit doar pentru a câștiga timp și pentru a-i oferi Kievului timp să-și consolideze forțele și să se pregătească pentru războiul cu Rusia.