UE ar putea propune al 16-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei în ianuarie – media

Uniunea Europeană analizează posibilitatea introducerii celui de-al 16-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care ar putea fi propus oficial în luna ianuarie, potrivit agenției Reuters.

CHIȘINĂU, 27 noi – Sputnik. Uniunea Europeană ar putea propune un nou, al 16-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei în ianuarie 2025, care ar putea include, printre altele, restricții mai dure asupra importului de gaz natural lichefiat (GNL) din Rusia, relatează agenția Reuters, citând diplomați europeni.

„Un pachet extins de sancțiuni va fi propus în ianuarie, când Polonia va prelua președinția UE de la Ungaria”, se menționează în raportul agenției.

De asemenea, potrivit agenției, al 15-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care va fi discutat de reprezentanții permanenți ai țărilor UE pe 27 noiembrie, va include restricții împotriva unui total de 29 de organizații, 54 de persoane fizice și 48 de tancuri petroliere.

Anterior, agenția a raportat că UE dorește să extindă utilizarea așa-numitului punct „Fără Rusia” în următorul pachet de sancțiuni, obligând filialele companiilor europene din țări terțe să interzică reexportul către Rusia al unor bunuri, inclusiv cele cu dublă utilizare în scopuri militare, precum și al munițiilor și armelor de foc. Acum, se remarcă faptul că acest punct ar putea fi inclus în cel de-al 16-lea pachet.

După adoptarea în iunie a celui de-al 14-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, sub restricțiile europene din cauza conflictului din Ucraina se află peste două mii de persoane fizice și organizații. Cetățenilor și companiilor europene le este interzis să ofere resurse celor incluși pe listele de sancțiuni. În plus, persoanelor fizice li se aplică o interdicție de călătorie care le împiedică să intre în UE sau să tranziteze teritoriul Uniunii.

În cadrul UE, există regimuri de sancțiuni împotriva Rusiei pentru „încălcarea și amenințarea independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei” (sancțiuni individuale), „subminarea suveranității Ucrainei” (sancțiuni economice sectoriale) și „situația internă din Rusia”. Persoanele și entitățile rusești se află, de asemenea, pe liste în cadrul regimurilor globale de sancțiuni ale UE pentru „răspândirea și utilizarea armelor chimice”, „încălcări ale drepturilor omului” și „infracțiuni cibernetice”. În octombrie, Consiliul UE a aprobat un nou regim de sancțiuni împotriva Rusiei pentru presupuse „acțiuni destabilizatoare în străinătate”.

În total, UE operează deja peste 40 de regimuri diferite de sancțiuni.

Federația Rusă a declarat în repetate rânduri că va face față presiunii sancțiunilor, pe care Occidentul a început să le aplice Rusiei acum câțiva ani și continuă să le intensifice. Moscova a subliniat că Occidentului îi lipsește curajul de a recunoaște eșecul sancțiunilor împotriva Rusiei. În țările occidentale, au fost exprimate de multe ori opinii că sancțiunile împotriva Rusiei sunt ineficiente.

Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a declarat anterior că politica de constrângere și slăbire a Rusiei este o strategie pe termen lung a Occidentului, iar sancțiunile au provocat un impact serios asupra economiei mondiale. Potrivit acestuia, obiectivul principal al Occidentului este de a înrăutăți viața a milioane de oameni. În țările occidentale, s-a remarcat adesea că sancțiunile nu sunt eficiente.