România ocupă locul 1 în UE la decese din cauze prevenibile și tratabile

România continuă să aibă unul dintre cele mai slabe sisteme de sănătate de pe continent și se află pe locul 1 în Uniunea Europeană la numărul de decese din cauze prevenibile și din cauze tratabile, arată raportul Starea Sănătății în Uniunea Europeană pe anul 2023

BUCUREŞTI, 20 dec - Sputnik. Cheltuielile cu sănătatea pe cap de locuitor din România rămân cele mai scăzute dintre țările UE, în timp ce numeroase categorii sunt exceptate de la plata asigurărilor de sănătate - doar unul din 3 români plătește asigurare de sănătate. Speranța de viață în România este mult sub media UE și a treia cea mai scăzută dintre statele membre.

Mortalitatea prevenibilă este considerată un indicator al eficienței politicilor publice de prevenție, în timp ce mortalitatea din cauze tratabile este considerată un indicator al eficienței sistemului de sănătate.

În anul 2020 - cele mai recente date disponibile, analizate în raport - s-au înregistrat în România 358 de decese prevenibile la 100.000 de locuitori, aproape dublu față de media UE (180 de decese la 100.000 de locuitori) și 235 de decese din cauze tratabile la 100.000 de locuitori, de 2,5 ori mai mare peste media UE (care este de 92 de decese la 100.000 de locuitori).

Principalele cauze ale mortalității din cauze tratabile sunt considerate bolile cardiace, cele pulmonare și accidentul vascular cerebral.

Alți factori majori ce provoacă mortalitate ridicată în România sunt dieta nesănătoasă, fumatul și poluarea, potrivit raportului.

Cheltuielile cu sănătatea pe cap de locuitor - cele mai scăzute dintre țările UE. Doar unul din 3 români plătește asigurare de sănătate. România a cheltuit, în anul 2021 - cele mai recente date disponibile și analizate în raport - 1.663 de euro cu sănătatea pe cap de locuitor, mai puțin de jumătate din media UE a anului 2021 - 4.030 de euro.

Chiar dacă cheltuielile cu sănătatea au crescut constant în ultimul deceniu și în timpul pandemiei, țara noastră alocă în continuare cele mai mici cheltuieli cu sănătatea pe cap de locuitor dintre țările UE.

România alocă sănătății un procent de doar 6,5% din PIB, în condițiile în care numeroase categorii sunt scutite de la plata asigurării de sănătate - doar 36% dintre cei care beneficiază de servicii de sănătate plătesc asigurare de sănătate.

4,9% dintre români spun că au nevoi de îngrijire medicală nesatisfăcute din cauza costurilor, a distanței de călătorie sau a timpilor mari de așteptare. Cifra este de două ori peste media UE la acest capitol - care este de 2,2%.

De asemenea, și cheltuielile românilor din buzunar pentru sănătate rămân ridicate, arată raportul Starea Sănătății în Uniunea Europeană - o rată de 21%, mult peste media UE, care este de 15%.

În anul 2022, 18% dintre români au raportat faptul că au fost în situația de a achita o plată suplimentară sau un cadou pentru medic sau asistentă. Este cea mai ridicată rată din UE, unde media la acest capitol este de 4%.

Mortalitatea cauzată de toate tipurile de cancer a reprezentat unul din șase decese (16,7%) în România în anul 2020. Cancerul pulmonar este cea mai frecventă cauză de deces, urmat de cancerul colorectal și cancerul de sân – arată profilul de țară privind sănătatea - România 2023, publicat pe 15 decembrie 2023.

Mortalitatea prin cancer este peste media UE și, începând cu anul 2000, a crescut pentru șase tipuri de cancer.

Rata de mortalitate prin cancer standardizată în funcție de vârstă a fost cu 7 % mai mare decât media UE în anul 2019 și a avut un progres foarte modest față de anul 2011 comparativ cu media UE.

Programul Național de Oncologie a raportat 122.076 de cazuri de pacienți aflați în tratament (cazuri diagnosticate și eligibile pentru tratamente specifice acoperite de Casa Națională de Asigurări de Sănătate) în 2020 și 143.661 de cazuri în 2021.

Accesul la terapii noi se produce cu întârziere, față de restul Europei.

România are cele mai scăzute costuri de îngrijire a pacienților oncologici din UE, acestea ridicându-se la 160 de euro pe cap de locuitor, ajustate la paritatea puterii de cumpărare (PPC), în condițiile în care media UE este de 326 de euro.

Speranța de viață la naștere în România era în creștere până în anul 2019, însă pandemia a dus la o scădere abruptă - de 2,8 ani, la 72,8 ani între 2019 și 2021.

În anul 2022, speranța de viață la naștere în România a recuperat doar 0,3 ani, rămânând mult sub nivelul pre-pandemic, când era de 75,3 ani.

Speranța de viață la naștere în țara noastră este a treia cea mai scăzută din Uniunea Europeană și cu 5,4 ani mai mică decât media UE.