Putin s-a întâlnit în China cu prim-ministrul ungar, Viktor Orban

China a găzduit o întâlnire între președintele rus Vladimir Putin și premierul ungar, Viktor Orban, în contextul Forumului „O centură, un drum” din Beijing.

BUCUREŞTI, 17 oct – Sputnik. China a găzduit o întâlnire între președintele rus Vladimir Putin și premierul ungar, Viktor Orban, în timpul căreia liderul ungar, care sfidează Bruxelles-ul, a spus că a dorit să mentină relațiile cu Moscova, chiar în timp ce Occidentul încearcă să izoleze Rusia diplomatic.

Întâlnirea a avut loc marți pe marginea Forumului „O centură, un drum” din Beijing. La discuții au participat înalți oficiali ruși, potrivit Kremlinului.

Putin a afirmat că oportunitățile pentru astfel de contacte au fost „destul de limitate” în actualele „circumstanțe geopolitice” și a menționat că Ungaria și Rusia au menținut relații bilaterale bune, în ciuda crizei.

„Este importantă șansade a schimb a opinii cu Ungaria, un membru al UE, nu numai în ceea ce priveşte chestiunile bilaterale, ci și situația din lume și din Europa”, a adăugat preşedintele rus.

Putin a menționat că pozițiile celor două ţări diferă în unele privinţe, ceea ce face şi mai valoroasă menţinerea dialogului deschis.

Orban a recunoscut că sancțiunile occidentale impuse împotriva Rusiei au avut un impact dăunător asupra relației Ungariei cu țara. El a mai declarat că Budapesta face eforturi active pentru a menţine orice aspecte ale cooperării care pot fi păstrate.

„Ungaria nu a dorit niciodată confruntarea cu Rusia. Dimpotrivă, obiectivul Ungariei a fost stabilirea și îmbunătățirea relațiilor”, a adăugat premierul ungar.

Orban s-a referit în special la livrările de energie rusească și la lucrările la o centrală nucleară din Ungaria ca fiind exemple de legături benefice, care au continuat în ciuda tensiunilor dintre Rusia şi Occident.

Orban a fost extrem de critic cu privire la modul cum UE se poziţionează faţă de conflictul din Ucraina, pe care blocul l-a pus pe seama „agresiunii neprovocate a Rusiei”. El a cerut de-escaladarea, în locul sprijinului militar pentru Kiev, argumentând că asistența occidentală nu a dus decât la creșterea costurilor conflictului. De exemplu, liderul ungar a declarat că sancțiunile au făcut mai mult rău UE decât Rusiei și nu au reușit să schimbe politicile Kremlinului.

Moscova a susţinut că extinderea NATO în Europa și militarizarea Ucrainei după lovitura de stat din 2014 de la Kiev, precum și refuzul Ucrainei de a stopa atacurile asupra rebelilor din Donbas, au fost cauzele principale ale crizei. Rusia percepe conflictul ca fiind parte a unui război proxy al SUA mai larg împotriva Rusiei.