Editoriale
Editorialiștii Sputnik și RIA Novosti analizează procesele politice și sociale din țara noastră și din lume și fac pronosticuri privind evoluțiile ulterioare

Accentul rusesc al expoziției de Apărare „Partener 2023” de la Belgrad

CC BY 2.0 / kaz / Houses of Parliament (Serbia)Clădirea parlamentului Serbiei la Belgrad
Clădirea parlamentului Serbiei la Belgrad - Sputnik Moldova, 1920, 28.09.2023
Abonare
Gama largă de armamente și tehnică militară prezentate de industria rusă de apărare la Expoziția Internațională de la Belgrad este o nouă dovadă a înaltei reputații a armelor rusești în lume și a eșecului „izolării” occidentale a Federației Ruse.
Cooperarea militar-tehnică a Rusiei și Serbiei este o istorie aparte. În mod tradițional, Moscova ajută Belgradul să consolideze suveranitatea țării. Și în ziua deschiderii expoziției, care se desfășoară între 25 și 28 septembrie în capitala sârbă, directorul general al ”Rosoboronexport”, Aleksandr Miheev, a subliniat: „Cooperarea dintre popoarele noastre frățești are un caracter strategic, verificat de timp și de mulți factori externi”.Amenințări externe există încă foarte multe.
Miercuri în Serbia a fost declarat doliu în legătură cu moartea pe 24 septembrie a patru persoane în Kosovo și Metohija. Cetăţenii sârbi au fost ucişi de „poliţia” autoproclamatei Kosovo, cu deplina tolerare din partea Forţelor NATO (KFOR).
Se pare că Occidentul încearcă „s-o termine definitiv cu Iugoslavia”, să-și subordoneze în totalitate Belgradul, însă Rusia împiedică eficient acest lucru. În clasamentul global al puterii militare Global Firepower, Serbia a urcat într-un an de pe locul 61 pe locul 58 – mai sus de Belarus și Bulgaria. Armele rusești ajută la menținerea suveranității în condițiile presiunii externe a NATO și a practicilor represive ale „Republicii Kosovo” marionetă. De aceea expoziția de armamente ”Partener 2023” prezintă un interes semnificativ.
În Serbia au fost prezentate armamentele cele mai cunoscute și solicitate pe piața mondială - tancurile T-90S și T-90MS, vehiculul de luptă de susținere a tancurilor ”Terminator”, aruncătorul de flăcări greu TOS-1A ”Solnțepek”, MLRS ”Tornado-S”, obuzierul propulsat modernizat ”Msta-S" și deja legendarul ATGM ”Kornet”.
Specialiștii Forțelor Aeriene sunt extrem de interesați de avioanele de luptă Su-35, Su-30SME și MiG-35 prezentate la Belgrad, de avionul de luptă Iak-130 și de aeronava militară de transport Il-76MD-90A(E).
Pe fundalul sistemului de apărare aeriană, atrage îndeosebi atenția elicopterul de recunoaștere și atac Ka-52E, elicopterul de transport și luptă Mi-35M și militar de transport Mi-17, precum și UAV-urile ”Orion-E”, ”Orlan- 10E” și ”Orlan-30”.
Reprezentanții Forțelor Maritime au fost impresionați de bărcile de desant și asalt de mare viteză BK-10, BK-16E.
Este foarte mare interesul pentru armele de calibru mic rusești - la Belgrad sunt expuse puștile de asalt Kalașnikov AK-308 și AK-19, pistolul-mitralieră Kalașnikov PPK-20 și puștile de asalt ”Kord” 6P68 și 6P67. În afară de asta, ”Rosoboronexport” propune diverse formate de parteneriat industrial și de producere în comun a armamentelor.

Hotarul balcanic

Nu prea departe - în Bosnia și Herțegovina (o așchie din Iugoslavia) - șeful Statului Major Internațional al NATO, Janusz Adamczak, a discutat anterior „chestiuni de consolidare a parteneriatului”.
Președintele Bosniei și Herțegovinei, Milorad Dodik, deocamdată urmărește neutru rezultatele „parteneriatului” ucrainean și nu se grăbește nicăieri.
Alianța Nord-Atlantică se pregătește cu îngrijorare de atacurile aparatelor fără pilot ale inamicului de înaltă tehnologie, exersează integrarea și tactica mijloacelor de contracarare a UAV-urilor.
Situația dificilă din nerecunoscuta Republică Kosovo duce periodic la schimburi de focuri cu participarea forțelor KFOR (misiune internațională sub egida NATO), dar Belgradul intenționează totuși să-și apere cu fermitate integritatea teritorială.
Serbia rezistă presiunii din partea Washingtonului și Bruxellesului, în mare parte datorită sprijinului militar-politic și militar-tehnic al Rusiei.
Moscova nu recunoaște „Republica Kosovo”.
Volumul cooperării militar-tehnice dintre cele două țări este în continuă creștere „pe subiecte pentru toate tipurile de forțe armate și trupe”. Ea include livrări directe, parteneriat industrial, cooperare (modulele de luptă rusești sunt instalate pe tehnica sârbă).
Cooperarea militar-tehnică cu Federația Rusă i-a permis Serbiei să-și consolideze semnificativ capacitatea de apărare în ultimii ani.
Belgradul a achiziționat șase sisteme de rachete și tunuri ”Panțir-S1”, șapte elicoptere Mi-35 și Mi-17 și 30 de tancuri T-72MS modernizate. Rusia i-a donat Serbiei șase avioane de vânătoare MiG-29 și zece transportoare blindate BRDM-2MS.În toamna anului 2020 a fost încheiat un acord cu privire la deschiderea unei reprezentanțe a Ministerului Apărării al Federației Ruse la Belgrad - pentru „sprijinirea și soluționarea operativă a problemelor de asistență militar-tehnică și cooperare militară”.
O nouă etapă de apropiere ruso-sârbă în sfera militară a fost deschisă de vizita președintelui Rusiei, Vladimir Putin, la Belgrad în 2014. Cinci ani mai târziu, în capitala Serbiei, Vladimir Putin a confirmat intenția Rusiei de a continua „să ofere sprijin Serbia în consolidarea capacității sale de apărare”.
SUA și NATO nu pot să mai repete astăzi bombardarea nesăbuită a Belgradului de modelul anului 1999 – este prea mare probabilitatea de a pierde mii de soldați sub loviturile aviației și artileriei sârbe.
Sprijinul Rusiei, Belarusului, Chinei și a unui șir de alte țări face posibilă compensarea turbulențelor deliberate din Kosovo și instinctelor de prădător ale Occidentului colectiv. însă amenințările în stilul anilor 1990 la adresa Belgradului persistă. Deocamdată este folosită armata proxy a nerecunoscutei Republici Kosovo, care este „asigurată” de gruparea de trupe KFOR de patru mii de militari, având cartierul general la Pristina.
Marți, Parlamentul britanic a propus creșterea numerică a KFOR. Anterior, Ministerul de Externe al Italiei și-a anunțat de asemenea disponibilitatea de a crește această „bâtă a NATO” în Balcani. Iar șeful organizației non-guvernamentale „Comitetului European pentru Extindere NATO”, Günther Fehlinger, a depășit toate limitele și pe 24 septembrie i-a propus pur și simplu alianței „să bombardeze Belgradul chiar acum”.
Nesfârșite provocări și conflicte militare – acesta este de fapt formatul standard a activității de menținere a păcii a SUA și NATO.
Fluxul de știri
0