Summitul NATO de la Vilnius a început oficial

Jens Stoltenberg a lansat, marţi după-amiază, lucrările propriu-zise ale summitului NATO de la Vilnius salutându-l pe preşedintele finlandez Sauli Niinistö în condiţiile în care Finlanda participă pentru prima dată în calitate de membru cu drepturi depline

BUCUREŞTI, 11 iul - Sputnik. Stoltenberg i-a urat, de asemenea, „bun venit” prim-ministrului suedez Ulf Kristersson şi a spus că NATO va primi în curând şi Suedia ca membru cu drepturi depline, după ce Turcia a renunţat la veto-ul său luni seara şi a promis că va ratifica aderarea ţării la NATO.

Reuniunea celor 31 de lideri ai ţărilor din NATO are loc la 35 de km de graniţa cu Belarus.

„Vom trimite un mesaj clar, un mesaj pozitiv cu privire la calea de urmat”, a promis secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, referindu-se la viitoarea aderare a Ucrainei. Dar dezbaterea dintre aliaţi se înăspreşte când vine vorba de formularea acestei promisiuni de aderare: are Kievul „un loc” în cadrul Alianţei? Ar trebui ca Kievul să aibă „o cale” spre aderare atunci când „condiţiile sunt îndeplinite”? De săptămâni întregi, diplomaţii caută formula subtilă care să mulţumească pe toată lumea, inclusiv Kievul. Comunicatul final este aşteptat în cursul zilei de marţi.

NATO va trasa o „cale pentru reformă” pentru Ucraina, astfel încât ţara să poată adera la Alianţa Atlantică, dar fără a-i da un „calendar”, a declarat consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan.

La rândul său, Kremlinul a avertizat deja NATO cu privire la consecinţele „foarte negative” pentru securitatea europeană ale aderării Ucrainei. „Acesta este în mod clar un summit al Alianţei cu un caracter antirusesc foarte pronunţat”, a spus purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.

La rândul său. grupul celor mai puternice economii democratice, G7 (Franţa, Statele Unite, Marea Britanie, Germania, Japonia, Italia şi Canada), va publica o declaraţie comună referitoare la „angajamentele de securitate” pentru Ucraina, a anunţat cancelarul german Olaf Scholz. Berlinul urmează să livreze Ucrainei arme suplimentare în valoare de aproape 700 de milioane de euro, potrivit unor surse guvernamentale germane.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat, de asemenea, livrarea de rachete cu rază lungă de acţiune SCALP către Ucraina. Această rachetă de croazieră, dezvoltată în comun de Marea Britanie şi Franţa, este lansată din aer. Ea are o rază de acţiune de peste 250 de kilometri, mai mult decât orice altă armă furnizată Kievului de către ţările occidentale.

Aceste promisiuni se adaugă echipamentelor în valoare de zeci de miliarde de dolari livrate deja Ucrainei.