Internațional
Urmăriți site-ul Sputnik Moldova pentru a fi la curent cu noile evoluții în politica internațională și relațiile dintre țări.

Ungaria trage semnalul de alarmă: UE vrea să impună un ghetou al migranţilor

© AP Photo / Hans-Maximo Musielik, FileIn this April 29, 2018 file photo, a member of the Central American migrant caravan, holding a child, looks through the border wall toward a group of people gathered on the U.S. side, as he stands on the beach where the border wall ends in the ocean, in Tijuana, Mexico, Sunday, April 29, 2018
In this April 29, 2018 file photo, a member of the Central American migrant caravan, holding a child, looks through the border wall toward a group of people gathered on the U.S. side, as he stands on the beach where the border wall ends in the ocean, in Tijuana, Mexico, Sunday, April 29, 2018 - Sputnik Moldova, 1920, 07.07.2023
Abonare
Aspectul cel mai negativ al regulamentului UE privind cotele obligatorii de migranţi este că ar obliga Europa, Ungaria şi poporul maghiar să primească migranţi, trimiţând invitaţie la milioane de migranţi, a declarat Gergely Gulyás.
Bruxelles, 7 iul – Sputnik. Gergely Gulyás, ministrul care conduce Cancelaria Prim-ministrului, a declarat că Ungaria va revizui anumite cheltuieli la cererea Bruxelles-ului, dar că nu se pune problema reducerii alocaţiilor familiale sau a eliminării reducerii cheltuielilor cu utilităţile pentru familii.
El a adăugat că decizia privind migraţia, adoptată de Consiliul de Miniştri, este contrară acordului la care au ajuns anterior şefii de stat şi de guvern, potrivit căruia în privinţa problemei migraţiei se vor lua decizii în unanimitate. Prin urmare, guvernul ungar nu şi-a dat acordul la adoptarea deciziei care ar fi confirmat decizia luată de Consiliul de Miniştri la nivelul Consiliului European, a explicat ministrul.
El a subliniat că proiectul legislativ nu se referă doar la cote obligatorii şi la relocare, el prevede inclusiv examinarea de către Ungaria a cel puţin 10 000 de cereri de azil pe an. Pentru aceasta ar trebui să li se permită intrarea în ţară şi ar trebui înfiinţate tabere de primire, a adăugat el.
Ministrul a apreciat că aceste tabere de primire ar deveni rapid ghetouri de migranţi şi, conform prevederilor, nu ar putea fi tabere închise. Acest lucru ar reprezenta un risc foarte grav pentru securitatea şi sănătatea publică.
Gulyás a subliniat şi că ideea acestor tabere de primire echivalează cu desfiinţarea gardului de frontieră, deoarece oricine depune o cerere de azil la frontieră, ar trebui să i se permită să intre în ţară.
Ministrul a mai spus că toate guvernele responsabile din Europa Centrală, “unde societăţile sunt încă ferite de toate consecinţele migraţiei”, trebuie să facă totul pentru a opri intrarea în vigoare a “acestei reglementări complet absurde şi demenţiale”. Din acest motiv, prim-ministrul ungar a împiedicat adoptarea de către şefii de stat şi de guvern a unei declaraţii comune cu ocazia summit-ului UE.
Ministrul a declarat: “opinia premierului polonez a fost identică cu a noastră” şi au fost multe ţări care au fost de acord în principiu cu poziţia Ungariei, însă au ajuns la o concluzie diferită din cauza numărului mare de migranţi de pe teritoriul lor, ca în cazul Italiei. Ei au interesul ca “cei care se află la ei în ţară, să fie strămutaţi altundeva”, a subliniat el.
În continuare, ministrul a reamintit că modificarea bugetului UE necesită unanimitate, de aceea adoptarea modificării propuse nu are nicio şansă reală.
Bruxelles-ul a cerut statelor membre să contribuie cu o sumă suplimentară de 98,5 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă aproximativ suma totală a bugetului pe un an al statului ungar, a precizat ministrul, adăugând despre contribuţia Ungariei că aceasta ar fi, evident, mult mai mică, însă suficient de mare pentru a nu fi acceptată nici măcar de Austria sau de Germania.
Ministrul a subliniat că trebuie clarificate mai multe întrebări, cum ar fi destinaţia sumelor cheltuite de Bruxelles, deoarece banii disponibili ar trebui să fie mai mulţi şi nu mai puţini, de vreme ce Polonia şi Ungaria nu au primit până acum niciun ban. În plus, ţările care au beneficiat de fondul de redresare se plâng că plăţile sunt lente, a adăugat el.
Fluxul de știri
0