Editoriale
Editorialiștii Sputnik și RIA Novosti analizează procesele politice și sociale din țara noastră și din lume și fac pronosticuri privind evoluțiile ulterioare

„Închis pentru totdeauna”: Europa a adoptat o decizie grea

© Sputnik / Pavel Palamarchuk / Accesați arhiva multimediaКомпрессорная установка Креховского месторождения природного газа
Компрессорная установка Креховского месторождения природного газа - Sputnik Moldova, 1920, 21.06.2023
Abonare
Prețurile la combustibilul albastru au crescut din nou - mai bine de 500 de dolari pentru mia de metri cubi. Motivul este că a crescut brusc consumul de energie din cauza căldurii.
Plus o veste neașteptată: este închis pentru totdeauna zăcământul de gaze Groningen, cel mai mare de pe continent. Sute de întreprinderi europene nu funcționează în continuare – inclusiv din cauza sancțiunilor antirusești. În Lumea Veche a început să se vorbească despre dezindustrializare.

Volumul lipsă

Bloomberg a comunicat că extragerea la Groningen nu va mai fi reluat. Asta a decis guvernul Olandei.
Piața a reacționat imediat: cotațiile gazelor naturale au crescut până la 560 de dolari pentru 1000 de metri cubi - acesta este nivelul de la sfârșitul lunii martie.
Zăcământul urmează să fie conservat în timp de patru luni - către 1 octombrie. Sunt prea mari daunele ecologice pentru regiune. Din 2012, în vecinătatea orașului Groningen au fost demolate peste trei mii de case în care devenise deja periculos de locuit. Guvernul a promis că le va plăti celor care au avut de suferit despăgubiri în valoare de 22 de miliarde de euro timp de 30 de ani.
Zăcământul Groningen a fost dezvoltat din 1963. Aceasta este cea mai importantă sursă pentru Europa de Vest. Cu toate acestea, producția a fost redusă constant. În 2013 erau 53,9 miliarde de metri cubi, amintește analistul financiar Mark Goihman. Iar în 2021, potrivit Nederlandse Aardolie Maatschappii - 6,5 miliarde. În timp ce consumul total de gaze pe continent este de 480 de miliarde.
După saltul emoțional care a avut loc pe 15 iunie, cotațiile au scăzut. Totuși, contribuția Groningenului în ultimii ani nu a fost prea mare - nu mai mult de două procente. Desigur, acest lucru nu este critic. Vor ajuta GNL, economiile și alte măsuri. Dar și depozitele europene sunt pline în proporție de 78%. Cu toate acestea, situația pe piață este tensionată.

Probleme privind livrările

Din cauza căldurii, aparatele de aer condiționat în Lumea Veche funcționează la capacitate maximă, cererea de energie electrică a crescut vertiginos.
Au influențat de asemenea lucrările sezoniere de întreținere la întreprinderile de producere a GNL și accidentul de la uzina Hammerfest din nordul Norvegiei.
Exportul de acolo este limitat până la jumătatea lunii iulie. Acest lucru amplifică incertitudinea, deoarece Norvegia a devenit un furnizor important după reducerea importurilor rusești, menționează Bloomberg.
După cum subliniază expertul industrial independent Leonid Hazanov, această situație nu promite nimic bun pentru Europa.
"Groningen a fost important pentru consumul intern în Olanda. Acum ei depind de importuri la fel ca și ceilalți. Vor trebui crescute achizițiile din SUA, Qatar, Nigeria, Azerbaidjan și alte țări", explică el.
Și cotațiile, cel mai probabil, vor reveni la creștere, provocând o nouă rundă a crizei energetice în Europa, consideră Hazanov.

Tendința de dezindustrializare

Va avea de suferit în primul rând sectorul real. Pe tot parcursul anului trecut, în UE s-au închis întreprinderile din industriile consumatoare de energie - din cauza costului ridicat al resurselor. De exemplu, s-au oprit Slovalco (aluminiu), Budel (zinc) și ANWIL (îngrășăminte), gigantul chimic Chimcomplex.
Mulți și-au mutat capacitățile în SUA și China - a început o migrație industrială la scară largă.
La aceasta a contribuit și ”cursul verde” al UE. Restricțiile ecologice, precum și creșterea prețului la energie, forțează fie să se reducă producția, fie mutarea ei în străinătate. În octombrie 2022, de exemplu, cel mai mare concern chimic din lume, BASF, a anunțat despre reducerea volumului lucrărilor în Europa.
"Închiderea zăcământului cu rezerve estimate la un trilion de dolari va afecta negativ în viitor industria din nord-vestul Europei, inclusiv cea a bazinului Ruhr din Germania. Cel mai mult vor avea de suferit țările Benelux, RFG și Polonia. Deficitul de gaze va trebui compensat prin importuri din Norvegia, Qatar și SUA, la prețuri mai mari”, subliniază Evgheni Șatov, partener Capital Lab.
Drept urmare, dezindustrializarea, despre care politicienii europeni au început să vorbească încă din toamnă, se va accelera.
"Depozitele subterane sunt pline, dar stocurile au tendința de a se epuiza. Există două soluții: fie reluarea cooperării normale cu Rusia în sfera gazelor, fie închiderea tuturor întreprinderilor noi - mari consumatori de gaze naturale", susține Hazanov.
Capital Lab indică și asupra faptului că europenii s-au încurcat definitiv în propriile lor planuri ecologice, pomenindu-se într-un impas. În cazul agravării crizei energetice, autoritățile olandeze s-ar putea răzgândi și ar putea reveni la exploatarea Groningenului. Dar atunci vor fi necesare în primul rând investiții uriașe pentru reînnoirea infrastructurii. În al doilea rând, acest scenariu contravine agendei UE, îndreptată spre renunțarea la combustibilii bazați pe carbon.
Fluxul de știri
0