Ce discută la Bruxelles șefii cartierelor generale NATO

Organizația Tratatului Atlanticului de Nord operează cu o realitate inexistentă, încearcă să influențeze evenimentele geopolitice a căror finalitate nu depinde de alianță.

Operațiunea militară specială rusă din Ucraina readuce Occidentul în actualul sistem de coordonate al lumii multipolare.

Pe 18-19 ianuarie, la Bruxelles are loc ședința Comitetului militar NATO la nivelul șefilor de cartiere generale din 32 de țări (inclusiv candidate - Suedia și Finlanda). Sunt discutate prioritățile și strategia acțiunilor de perspectivă. În centrul atenției este agenda antirusească, livrările de armamente pentru regimul de la Kiev, precum și operațiunile multi-domeniu, transformarea digitală și interoperabilitatea trupelor.

Activitatea „minții colective” este coordonată de șeful Comitetului Militar al Alianței, Rob Bauer, și de Înaltul Comandament al NATO în Europa - Christopher Cavoli și Philippe Lavigne.

Secretarul de stat al SUA, Anthony Blinken, și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au dat în ajun (de la distanță) un ton agresiv discuției. Primul a declarat că Kievul a primit un sprijin militar puternic din partea țărilor occidentale, care așteaptă de la FAU „succes pe câmpul de luptă”. A doua a adăugat că Ucraina ar trebui să „câștige pe câmpul de luptă” primind și mai mult armament.

Washingtonul și Bruxellesul pledează fără alternativă pentru un război cu Rusia - până la ultimul ucrainean. În mod clar, Occidentul nu are suficiente instrumente și opțiunile pentru victorie, trupele rusești „toacă” efectiv Forțele Armate ale Ucrainei, ating sistematic scopurile puse de operațiunea militară specială și NATO vede în asta un „coșmar geopolitic”. Vestul colectiv este vizibil nervos.

Suplimentar la noile livrări de artilerie și tehnică blindată către Kiev, pe 17 ianuarie alianța a redislocat din Germania în România trei avioane AWACS (Airborne Early Warning System) pentru a monitoriza acțiunile Forțelor Armate ale Federației Ruse în teatrul de operațiuni ucrainean. Creșterea fără precedent a mijloacelor aeriene de recunoașterii ale NATO în apropierea zonei operațiunii speciale și întâlnirea personală stranie, de câteva ore, a președintelui Comitetului Șefilor de Stat Major al Forțelor Armate SUA, Mark Milli, cu comandantul-șef al FAU, Valerii Zalujnîi, pe teritoriul Poloniei confirmă indirect eșecurile militare dureroase, „conturează” perspectivele letale ale regimului de la Kiev.

Paradoxurile „hegemoniei”

Arsenalele SUA sunt epuizate, producătorii deocamdată „nu țin pasul” cu ritmurile acțiunilor de luptă din Ucraina. FAU consumă aproximativ 90 de mii de obuze de artilerie pe lună, ceea ce depășește de aproximativ două ori volumul producției lor în țările NATO. Americanii sunt nevoiți să-și golească arsenalele de artilerie în Israel și Coreea de Sud, iar aceasta (aproximativ 300 de mii de obuze) le va ajunge trupelor ucrainene doar pentru trei luni. Planurile unei „contraofensive de primăvară a FAU” arată nerealiste.

Superioritatea incontestabilă de foc, tactică și strategică a Rusiei în teatrul de operațiuni ucrainean îi face pe experții străini să se îndoiască de faptul că SUA și alianța au (le rămân) instrumente politice, economice și militare eficiente, „ași în mânecă” pentru a continua „jocul”. Chiar și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, este conștient de faptul că „mașina militară rusească o depășește ca putere pe cea ucraineană și chiar pe cea americană, dacă vine vorba de armamente concrete, inclusiv armament de rachete hipersonice”.

Planul promovat de Washington privind transmiterea către FAU a tehnicii blindate grele ale aliaților europeni, inclusiv tancurile Challenger și Leopard, pare a fi penultimul act de disperare. După distrugerea „armadei de tancuri” a Occidentului în teatrul ucrainean, în „rezervă” vor rămâne doar avioanele de atac uzate de standardele NATO, cum ar fi Tornado sau F-16. Aviația este indispensabilă pentru distrugerea țintelor „departe în spatele liniei frontului”, care este discutată de Pentagon și FAU. Aliații europeni deocamdată se împotrivesc (avioanele sunt linia roșie), însă Washingtonul presează metodic și insistent „donatorii” – pe 19 ianuarie, șeful Pentagonului, Lloyd Austin, organizează o nouă întrunire a Grupului de contact pentru Ucraina la baza aeriană Ramstein din Germania. Apropo, Bundeswehrul are 93 de avioane de atac multirol Tornado (rază de luptă - 1390 km, sarcină - 9 tone), care vor fi retrase în curând din serviciu și înlocuite cu ”invizibilele” F-35. Nu există timp pentru recalificarea piloților FAU, dar pot fi folosiți mercenari străini.

Marea Britanie promite, în afară de 14 tancuri cu tun ghintuit de un calibru foarte rar de 120 mm, să instruiască 20 de mii de militari ai FAU în 2023. Instructorii britanici vor fi ajutați în asta de 70 de colegi din Australia. Țările de Jos intenționează să transmită Ucrainei o baterie de sisteme de apărare aeriană Patriot - a treia după livrările americane și germane. Varșovia este dispusă serios să-și „întoarcă” prin forță Ucraina de Vest (noua hartă a țării este demonstrată cu regularitate la TV). Ce-i drept, tanchiștii polonezi sunt categoric împotrivă, iar prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki a declarat miercuri la Davos: „Rusia este răbdătoare, privește în perspectivă, încearcă să strâmtoreze Ucraina, iar Occidentul este obosit, el și-ar dori să trăiască într-o lume normală”. Nici măcar Washingtonul nu exclude – la sfârșitul operațiunii speciale – organizarea unei „mișcări de rebeliune” pe teritoriul Ucrainei de Vest eliberat de trupele rusești.

Istoria ne convinge că ea nu învață pe nimeni nimic în Occident. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, le-a amintit miercuri vecinilor de pe planetă cum Napoleon și Hitler au mobilizat în perioade diferite și au aruncat în atacul asupra Rusiei toată Europa. Acum Washingtonul a mobilizat toate forțele Occidentului pentru „soluționarea definitivă a chestiunii rusești”. Și în țările NATO nimeni nu s-a îngrijorat serios în privința urmărilor aventurismului militar-politic al SUA. Ce se va întâmpla după ce armele occidentale nu vor ajută la dezvoltarea contraofensivei, iar forțele ucrainene vor fi distruse? Seria înfrângerilor militare rușinoase ale SUA și alianței în Vietnam, Irak, Afganistan, Siria permit să fie prognozată cu ușurință repetarea eșecului în Ucraina. Aliații europeni vor plăti iarăși scump pentru „hegemonia” SUA.

Potrivit publicației Bild, președintele rus Vladimir Putin intenționează să schimbe în viitorul apropiat cursul conflictului. Ministrul Apărării al Federației Ruse, Serghei Șoigu, activează nemijlocit în zona operațiunii militare speciale și realizează în mod consecvent planul complex de crește a componenței și numărului Forțelor Armate. Moscova a pregătit un răspuns zdrobitor în cazul unei agresiuni directe a NATO.

Pe acest fondal, The Washington Post menționează contradicțiile interne ale NATO și le numește „cadou pentru Putin”. Publicația Express le prezice un potop țărilor occidentale - în urma utilizării super-torpilelor nucleare ”Poseidon” (). Wall Street Journal transmite cu încredere informații cu privire la două victorii iminente ale Moscovei - asupra Kievului și Washingtonului. Iluzii aici nu ar trebui să fie.