Eurobarometrul UE recunoaşte că românii au devenit eurosceptici

Parlamentul European a dat azi publicității sondajul periodic Eurobarometru, care reflectă starea de spirit a europenilor din toate cele 27 de state membre, iar cei mai dezamăgiți sunt românii, deveniți cei mai mari eurosceptici

Bruxelles, 15 ian – Sputnik, Marius Holdean. Inpolitics a analizat datele ultimului Eurobarometru care indică faptul că aproape toate popoarele membre sunt în mare scădere de entuziasm față de UE.

Astfel, conform sondajului, 23% dintre români consideră că statutul de membru al UE nu e un lucru bun, urmați de austrieci, 20%, în timp ce francezii și italienii au procente egale, 13%. În total, în 5 state UE numărul celor care cred că e un lucru bun este sub 50%: România, Bulgaria, Austria, Slovacia și Grecia.

Situația nu e foarte roză nici în ce privește optimismul europenilor vizavi de viitorul UE: 44% dintre francezi se declară optimiști, 51% pesimiști. Încă mai pesimiști sunt ciprioții și grecii, 53%, respectiv 56%.

Nici la alte capitole, România nu stă mai bine: 68% dintre români consideră că țara lor merge într-o direcție greșită, doar 24% fiind optimiști. Stăm bine, însă, față de Polonia 19%, Spania 18% sau Franța 17%, în timp ce coada e Bulgaria, cu 15%.

Doar 38% dintre români cred că UE merge într-o direcție bună, dar alte 20 de state sunt încă mai pesimiste ca noi, Franța marcînd doar 23%, Belgia și Spania cîte 25% șamd.

România, Polonia și Portugalia sunt singurele țări în care cetățenii care cred că viețile lor merg spre mai bine sunt sub 50%.

Absolut devastatoare sunt cifrele despre optimismul privind viitorul economiilor europene, mai arată Inpolitics, relevând prăbușiri drastice în intervalul noiembrie 2021- noiembrie 2022. Germania, de la 26% la doar 6%, Suedia, de la 28% la 12%, Austria, de la 27% la 14%, Italia de la 34% la 18%.

De asemenea, în România, 82% dintre respondenți sunt îngrijorați de costul în creștere al traiului, extinderea conflictului din Ucraina produce îngrijorare pentru 78% dintre respondenți, iar sărăcia și excluderea socială reprezintă al treilea motiv de îngrijorare (76%).