Un eșec prezentat ca o victorie: Platforma de sprijin pentru Republica Moldova

O știre triumfalistă a umplut mass-media mainstream din România și Republica Moldova. Chișinăul ar fi primit, pentru a trece cu bine iarna, un ajutor internațional de peste 100 de milioane de euro, în urma celei de-a treia conferințe a Platformei de sprijin pentru RM

BUCUREŞTI, 22 nov – Sputnik. Pentru a înțelege însă știrea și a vedea că nu este un motiv de bucurie, trebuie să apelăm la istorie. Este vorba de o istorie de dată recentă. Platforma de sprijin pentru Republica Moldova a fost o inițiativă a României, adoptată de Germania și Franța cu ”binecuvântarea” Comisiei Europene, în luna martie a anului 2022, în contextul crizei din Ucraina și riscurilor economice și sociale pe care Republica Moldova urma să le simtă.

Prima conferință a acestei platforme a avut loc în aprilie 2022 la Berlin. Iar rezultatele, titra presa de acum câteva luni de zile, erau cu mult peste așteptări.

Inițiativa celor trei state, adunase 50 de delegații din nu mai puțin de 30 de state și 20 de organizații internaționale. Mai mult decât atât, mulții delegați veniseră ca donatori, oferind Moldovei nu mai puțin de 695 de milioane de euro.

În luna iulie, pe data de 15, avea loc a doua conferință de ajutorare a Republicii Moldova. De data aceasta, conferința a fost organizată la București.

Și aici, val mare de delegații dar și angajamente pe măsură: aproximativ 600 de milioane de euro au fost promise în cadrul conferinței ce s-a ținut la București.

Însă Parisul, unde a avut loc a treia conferință a donatorilor, nu a mai fost atât de generos. Desigur, s-au spus cuvinte mari, iar s-a vorbit despre ”salvarea democrației”, iar președintele Macron a fost iar suspectat (în virtutea unor fotografii mai non-protocolare) că are un „crush” pentru doamna Maia Sandu, dar banii strânși au fost mai puțini. 100 de milioane de la francezi și promisiunea unui ajutor suplimentar, de 32,3 milioane, de la germani.

Cu toate acestea, presa mainstream din România lasă impresia că cei 130 de milioane de euro promiși la Paris, ar fi un succes, comparabil cu cei aproape 600 de milioane de la București și cei peste 600 de milioane de la Berlin.

Adevărul este acela că în toate cazurile, grosul ”donațiilor” este reprezentat de fapt de împrumuturi sau granturi foarte bine controlate de către cei ce le acordă și greu de utilizat de către destinatari. Însă chiar și așa, prăbușirea voinței donatorilor de a ”umple masa” cu bani, este mai mult decât evidentă.

Explicația este simplă: liderii occidentali au acces la informații reale. Nu urmăresc presa mainstream românească, deci știu despre mitingurile contra regimului Sandu de la Chișinău și despre amploarea lor, care indică o tot mai puternică nemulțumire în societate.

Un think-tank francez, Cevipof, prezenta chiar în marja evenimentului de la Paris, că sondajele indică o scădere a procentajului de populație care mai crede în orientarea pro-Occident a Republicii Moldova, de la 52%, la 30%.

Și de aceea, oricum zgârciți în bani, liderii vestici devin și mai zgârciți în promisiuni.